Previziuni economice de primăvară
Economia Uniunii Europene pare să fi depășit crizele suprapuse ale ultimilor ani.
Bogdan Matei, 16.05.2023, 11:59
Pandemia de COVID-19, explozia
prețurilor la energie, inflația galopantă și efectele războiului dezlănțuit de
Rusia în Ucraina vecină au fost tot atâtea lovituri pentru economiile țărilor
din Uniunea Europeană. Acestea par, totuși, să fi resorbit șocurile succesive
și să fi reintrat pe un trend pozitiv. Comisia Europeană anunţă că economia
comunitară a avut o performanţă mai bună decât se aştepta, ajungând la o
creştere de un procent a Produsului Intern Brut în primele trei luni ale
anului. Între cele 27 de state membre, România are o previziune de creştere cu
4% pentru acest an, una dintre cele mai bune la nivel comunitar. Factorii
pozitivi sunt scăderea preţului la energie la nivelul din urmă cu doi ani, o
piaţă europeană a muncii rezilientă, creşterea consumului şi investiţiilor.
Economia europeană, spun experții, a reuşit să limiteze impactul negativ al
războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, făcând faţă crizei
energetice prin diversificarea rapidă a aprovizionării şi prin scăderea
considerabilă a consumului de gaze. Reducerea semnificativă a preţurilor la
energie se repercutează asupra întregii economii, conducând la scăderea
costurilor de producţie ale întreprinderilor.
La rândul lor, consumatorii
constată o scădere a facturilor la energie, deşi consumul privat ar urma să se
menţină la un nivel scăzut, întrucât ritmul de creştere a salariilor rămâne sub
nivelul inflaţiei. Aceasta a scăzut, totuși, în primele trei luni din
2023 și ar putea coborî la 7,3% în aprilie şi la 5,8 spre finalul anului,
transmite corespondentul Radio România la Bruxelles, care a studiat
previziunile economice de primăvară al Executivului comunitar. Comisarul
european pentru Afaceri Economice și Financiare, italianul
Paolo Gentiloni, recunoaște că aspectele negative rămân creşterea
dobânzilor şi înăsprirea condiţiilor de creditare, însă această situaţie nu
este un semn de slăbiciune a sectorului bancar, ci mai degrabă o adaptare la
semnalele de după criză.
Un alt factor important pentru economia europeană este
implementarea planurilor naţionale de redresare şi rezilienţă post-pandemie,
care reprezintă o infuzie de capital, cu o medie a absorbţiei de 3% din
produsul intern brut. Potrivit comisarului, până în 2024, planurile de
redresare şi rezilienţă vor echivala cu 3,5 procente din PIB-ul Spaniei şi al
Greciei, aproximativ 3% în Croaţia şi în Portugalia, 2,5 procente pentru
Slovacia şi Italia, 2% în România şi Bulgaria, 1,5 în Polonia şi Ungaria şi un
procent în cazul Franţei şi Sloveniei.
Se aşteaptă ca piaţa forţei de muncă din
Uniune să aibă doar o reacţie moderată la ritmul mai lent al expansiunii
economice. Creşterea ocupării forţei de muncă este estimată la 0,5% în acest
an, după care ar urma să scadă la 0,4% în 2024. Se preconizează că rata
şomajului va rămâne cu puţin peste 6%.
