Prezenţa NATO în Marea Neagră
Sporirea prezenţei NATO în Marea Neagră va conduce la o mai bună cunoaştere a situaţiei din zonă, dar şi la creşterea stabilităţii şi predictibilităţii în această arie geografică – a apreciat ministrul român al Apărării, Gabriel Leş.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 17.02.2017, 12:20
Mai degrabă continuitate decât ruptură – aceasta e concluzia majoră a reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor apărării din ţările membre NATO, care au decis, joi, consolidarea prezenţei militare în zona Mării Negre. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a precizat că numeroasele manevre NATO programate, anul acesta, în în zonă vor avea un caracter strict defensiv şi a adăugat că aliaţii n-au nicio intenţie să creeze tensiuni. Avem nevoie de răbdare strategică, la fel cum am procedat şi în timpul Războiului Rece – n-a ezitat să afirme secretarul general, care a mai spus că această prezenţă în Est demonstrează unitatea Alianţei şi trimite un semnal clar oricărui potenţial agresor.
La rândul său, ministrul român al Apărării, Gabriel Leş, a apreciat că prezenţa navelor Alianţei Nord-Atlantice în Marea Neagră reprezintă o manifestare a solidarităţii între statele membre, în contextul creat după anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia. Într-o primă reacţie, de altfel, previzibilă, Moscova a condamnat decizia aliaţilor de a-şi consolida prezenţa în regiune.
Ambasadorul rus la NATO, Alexander Gruşko, a anunţat că se iau toate măsurile necesare pentru ceea ce a numit protejarea intereselor Rusiei în regiune. El a mai spus că flancul sudic va fi întărit şi că este în curs procesul de reechipare a trupelor ruseşti din Crimeea.
Primul între egali la reuniunea ministerială de la Bruxelles, noul secretar american al Apărarii, James Mattis, a fost, notează presa, vedeta indiscutabilă a întrunirii. În pofida temerilor exprimate de mulţi europeni că, odată cu instalarea lui Donald Trump la Casa Alba, America îşi va abandona rolul, asumat vreme de şapte decenii, de lider al lumii libere, Mattis a fost categoric: dacă doreşte reluarea cooperării cu Statele Unite şi cu NATO, Rusia trebuie să se ghideze după normele internaţionale. Deocamdată, a precizat el, Washingtonul nu e pregătit pentru o cooperare militară cu Rusia, ci doar pentru una politică.
Pe de altă parte, însă, Mattis a reluat apelul noului său preşedinte ca membrii europeni ai alianţei transatlantice să investească suplimentar în apărare, fiindcă, altfel, şi susţinerea americană s-ar putea diminua.
Deocamdată, aşa cum sublinia secretarul general Stoltenberg, citat de corespondentul Radio România la Bruxelles, din partea Statelor Unite vin nu doar vorbe, ci şi fapte, iar prezenţa militară a americanilor în Europa nu s-a diminuat, ci, dimpotrivă, a crescut. Stoltenberg a cerut, din nou, ca toate statele membre să-şi respecte angajamentele financiare asumate, reamintind că doar cinci au atins deja ţinta unui buget al apărării de 2% din PIB, iar alte trei, între care şi România, au anunţat că sunt foarte aproape de acest prag.
