Război îndelungat în Ucraina
NATO se aşteaptă ca războiul din Ucraina să dureze mult
Adaugă ca sursă preferată în Google
Bogdan Matei, 18.09.2023, 11:33
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat că lumea nu ar trebui să se aștepte la încheierea rapidă a războiului din Ucraina invadată de trupele ruse. Într-un interviu publicat, duminică, de grupul german de presă Funke și citat de media internaționale, el a amintit că războaiele cele mai multe durează mai mult decât se aștepta când au început și a conchis că, de aceea, trebuie să ne pregătim pentru un război lung în Ucraina. Stoltenberg mai afirmă că toți dorim o pace rapidă, dar, în același timp, trebuie să recunoaștem (că) dacă președintele (Volodimir) Zelenski și ucrainenii încetează să lupte, țara lor nu va mai exista. În schimb, spune el, dacă preşedintele (Vladimir) Putin şi Rusia depun armele, vom avea pace. În ceea ce privește dorința Kievului de a adera la Alianța Nord-Atlantică, secretarul general susține că nu există nicio îndoială că, mai devreme sau mai târziu, Ucraina va fi în NATO. Când se va termina acest război, vom avea nevoie de garanţii de securitate pentru Ucraina. Altfel, istoria s-ar putea repeta – a mai avertizat Jens Stoltenberg.
Comentatorii amintesc că, la summitul NATO de la Vilnius, de anul acesta, liderii Alianţei au convenit că Ucraina ar putea adera odată ce va îndeplini anumite condiţii privind respectarea democraţiei şi a statului de drept. Or, scandaluri recurente de corupţie explodează la Kiev, unele privind tocmai înzestrarea armatei care luptă cu ruşii sau sistemul generalizat de şpăgi din comisariatele militare, prin care numeroşi bărbaţi buni de front scapă de încorporare. În teren, îndelung invocata şi îndelung aşteptata contraofensivă ucraineană, declanşată în vară, e mult mai lentă decât sperau responsabilii de la Kiev şi protectorii lor occidentali. O dată la câteva săptămâni, ucrainenii anunţă eliberarea câte unui sat, în general complet depopulat şi ras din temelii de ocupanţi. Pe de altă parte, orgoliul de aşa-zisă mare putere şi apetitul teritorial al ruşilor sunt departe de a fi fost satisfăcute. Moscova controlează, parţial şi precar, doar patru regiuni ucrainene, două – Lugansk şi Doneţk -, în est, două – Herson şi Zaporojie – sud, plus peninsula Crimeea, anexată, fără luptă, încă din 2014. E prea puţin faţă de ce le-a promis Putin alor săi, pe 24 februarie 2022, când a ordonat declanşarea invaziei.
Nici liderul de la Kremlin, septuagenar şi resentimentar, nici anturajul lui apropiat, ce repetă pe toate vocile elucubraţia despre denazificarea unei Ucraine condusă de un preşedinte evreu, nu par resemnaţi cu faptul că tancurile lor n-au intrat în Kiev. În plus, în pofida valurilor de sancţiuni occidentale, economia rusă, transformată în economie de război, pare să reziste şi să poată finanţa în continuare invazia. Există, deci, toate premisele ca luptele să continue, chiar dacă înşişi experţii de acolo au calculat că bugetul Federației Ruse pentru sănătate, în întreg anul 2023, este egal cu două luni de război.
