Republica Moldova înaintea alegerilor prezidenţiale

Cu mai puţin de o săptămână înaintea alegerilor prezidenţiale din Moldova, unii observatori întrevăd o posibilă schimbare a raportului de forţe pe scena politică din fosta republică sovietică.

Valentin Țigău, 25.10.2016, 11:56

Zece candidaţi la postul de preşedinte al Republicii Moldova se află în cursă electorală, până la 30 octombrie, când, pentru prima oară dupa 1996, alegătorii îl vor vota, direct, pe şeful statului. Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat, în martie 2016, neconstituţionale mai multe modificări la Legea supremă, efectuate în anul 2000, inclusiv cea care prevede că preşedintele ţării este ales de către Parlament. Pe lista candidaţilor se află Marian Lupu, fost preşedinte al Parlamentului şi lider al Partidului Democrat care pledează pentru consolidarea statalităţii Republicii Moldova şi a “naţiunii moldoveneşti”, precum şi pentru o integrare europeană care să nu izoleze Republica Moldova de partenerii din Est.

Fostul şef interimar al statului şi preşedinte al Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, are o orientare pro-unionistă, iar în campania electorală pledează pentru unirea, de urgenţă, cu România. Maia Sandu este candidatul Partidului Acţiune şi Solidaritate. Sondajele o creditează cu cele mai multe sanse, 16%, dintre candidaţii democraţi pentru turul al doilea de scrutin, în care l-ar putea întâlni pe socialistul Igor Dodon. Potrivit acelorasi sondaje, Dodon se situează pe primul loc în opţiunile electoratului moldovean, cu 30-35% dintre sufragii.

Dacă va deveni preşedinte, Igor Dodon are de gând să schimbe structura politică a republicii într-una federativă şi să propună Tiraspolului separatist să se alăture federatiei cu statutul de subiect cu prerogative extinse. În viziunea lui Dodon, Chişinăul va renunţa, de asemenea, la Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

În cursa electorală s-au mai calificat Iurie Leancă, fost ministru de Externe şi actual lider al Partidului Popular European din Moldova, Dmitri Ciubasenco, jurnalist, reprezentantul Partidului Nostru, formaţiune de centru-stânga condusă de controversatul om de afaceri milionar, Renato Usatai, lider al opoziţiei pro-ruse din Moldova.

Ceilalţi patru candidaţi, cu şanse minime, sunt Silvia Radu – independent, om de afaceri, consul onorific al Spaniei în Moldova, Maia Laguta – independent, actriţă şi jurnalistă, Ana Guţu, fost deputat, susţinător al unirii Republicii Moldova cu Romania, Valeriu Ghileţchi – independent, pastor baptist şi deputat. Potrivit Comisiei Electorale Centrale de la Chişinău, vor fi tipărite circa 3 milioane de buletine de vot, dintre care un sfert în limba rusă. Studenţii şi elevii majori din Republica Moldova, care studiază în România, ar putea beneficia, pentru exercitarea dreptului de vot, de o călătorie gratuită pe calea ferată, dus-întors. Potrivit ultimelor sondaje, 56,8% dintre respondenţi au declarat că vor participa la alegeri.