Revizuire în scădere a creşterii economice

Comisia de Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% estimarea de creştere economică a României pentru acest an.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 17.02.2022, 11:30

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză de la București a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economică a României, anticipând un avans de doar 4,3 la sută, în scădere 0,3 puncte procentuale comparativ cu prognoza sa anterioară. Motivele care stau în spatele acestei decizii sunt legate de creșterea accelerată a inflației – aflată în prezent la peste 8% și care ar urma să ajungă în curând la un număr cu două cifre, dar și de apariția valului cinci al pandemiei de coronavirus și de continuarea crizei energetice.

Toate estimările sunt realizate fără a lua în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina, precizează autorii prognozei de iarnă a Comisiei. Valoarea de 4,3% avansată a luat, însă, în calcul menţinerea preţurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special în ceea ce priveşte industria chimică şi cea metalurgică, ramuri mari consumatoare de energie.

Totodată, întreruperile în lanţurile de aprovizionare, care contribuie și ele la prețurile mari din piață, sunt estimate că vor continua. Deşi perturbările pot fi de amplitudini mai reduse, acestea vor afecta în continuare industria auto şi cea de echipamente electrice. O creştere mai modestă este aşteptată şi pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziţii de bunuri de către gospodăriile populaţiei.

Pe de altă parte, pentru sectorul construcţiilor se estimează o contribuţie mai importantă decât cea din prognoza de toamnă, atât pe fondul comparaţiei cu a doua parte a lui 2021, când activitatea în domeniu a încetinit, cât şi datorită unui impuls susţinut aşteptat ca urmare a accesării fondurilor europene. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză anticipează, de asemenea, o dinamică mai redusă în cazul consumului privat, dar şi în ceea ce priveşte investiţiile, faţă de prognoza sa anterioară.

Totodată, a fost reevaluat impactul creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale asupra traiectoriei inflaţiei pe parcursul anului curent, ceea ce a condus la o prognoză în creştere a preţurilor de consum. Evoluţiile viitoare indică o temperare a creşterii în luna februarie datorită intrării în vigoare a noilor reglementări privind nivelul plafonării, cât şi cotele de consum, urmate de un vârf în luna aprilie. Creşteri de mai mică amploare sunt prevăzute şi în luna iulie şi la începutul sezonului rece. Estimările mai indică o inflaţie la sfârşitul anului 2022 de 9,5%, corespunzător mediei anuale de 9,9%, şi nu au luat în calcul alte măsuri de sprijin a populaţiei, acestea urmând a fi cuantificate în prognoza următoare.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut. În ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior, dar a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020.