Rezerve suficiente de gaze naturale
România avea duminică dimineaţă în depozite 2,8 miliarde de metri cubi gaze, volum ce corespunde unei ponderi de 90,9% din capacitatea de înmagazinare a ţării.
Corina Cristea, 17.10.2022, 11:44
Consecventă obiectivului de a scăpa de dependenţa de combustibilii fosili din Moscova, stabilit în contextul situației generate de invazia Rusiei în Ucraina vecină, Uniunea Europeană continuă să aplice măsurile aferente decise la Bruxelles. Acestea țin, între altele, de constituirea unor stocuri comune de gaze. Iar procesul, declanșat în urmă cu câteva luni, se derulează bine, cu o cadență chiar superioară celei avute în vedere. Stocurile comune europene au ajuns deja la 84%, ceea ce înseamnă mai mult decât obiectivul fixat, anunța încă din luna septembrie preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Prietenii noştri din ţările baltice au depus eforturi uriaşe pentru a pune capăt dependenţei lor de Rusia. Au investit în energia din surse regenerabile, în terminale GNL (gaz natural lichefiat) şi în conducte de interconectare. Toate acestea au fost înfăptuite cu costuri ridicate, însă dependenţa de combustibilii fosili din Rusia are un preţ mult mai mare. Trebuie să ne debarasăm de această dependenţă în întreaga Europă, declara von der Leyen.
La momentul anunțului, depozitele de gaze din România atinseseră pragul minim de umplere de 80% , prevăzut în noul regulament al Comisiei Europene în cadrul pregătirilor pentru sezonul rece. Iar în luna care s-a scurs de atunci, gradul de umplere a crescut cu încă 11 procente. România avea duminică în depozite peste 2,8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, ceea ce înseamnă aproape 91% din capacitatea de înmagazinare a ţării, a anunţat Transgaz, care a precizat că stocarea gazelor va continua până la 30 octombrie. Între timp, importurile de gaze făcute de România au scăzut cu peste 20% în primele opt luni din 2022, faţă de perioada similară a anului trecut. Iar Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează că tendinţa se va menţine pentru întreg anul. În plus, producţia internă de gaze naturale, care în primele opt luni a fost cu 4,6% mai mică comparativ cu perioada similară din 2021, va creşte cu aproape 2% faţă de anul trecut.
Cifrele publicate de Institutul Național de Statistică arată, pe de altă parte, o scădere a consumului de energie electrică în România cu 5,3% în primele opt luni ale acestui an, faţă de aceeaşi perioadă din 2021. Această reducere a dus la o creştere a exportului de energie electrică cu aproape 85 de milioane de kWh. Cifrele mai relevă că, în timp ce iluminatul public a înregistrat o creştere cu aproape 4 procente, consumul populaţiei a scăzut cu 7,7%. Datele anunțate vineri arătau că România exporta 1.100 de MW, în principal datorită producţiei mari realizate de parcurile eoliene. Producţia totală de energie era de 6.300 de MW, iar consumul de aproximativ 5.200 de MW.
