România, mai prezentă în patrimoniul UNESCO
UNESCO a adăugat în lista Patrimoniului Mondial o serie de sculpturi în aer liber ale marelui sculptor român Constantin Brâncuşi.
Mihai Pelin, 29.07.2024, 13:10
Ansamblul monumental ”Calea Eroilor” realizat de Constantin Brâncuşi în România şi Frontierele Imperiului Roman – Dacia au primit acceptul pentru a fi incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, fiind considerate astfel unele dintre cele mai notabile exemple de artă publică ale secolului al XX-lea.
Ansamblul sculptural de la Târgu Jiu, micul oraş din sud-vestul României, cuprinzând patru lucrări – ”Masa Tăcerii“, ”Aleea Scaunelor“, ”Poarta Sărutului“ şi ”Coloana fără Sfârşit“ – a fost conceput şi construit de către Constantin Brâncuşi.
Cele patru lucrări au fost realizate în anii 1937-1938, ca un omagiu adus soldaţilor căzuţi în Primul Război Mondial. Aceste ansamble sculpturale aliniate pe o axă de 1,5 km lungime de-a lungul Bulevarului Eroilor din Târgu Jiu sunt unele dintre puţinele lucrări ale lui marelui sculptor care se află în România.
„Recunoaşterea acordată ne obligă să protejăm ansamblul monumental, să-l păstrăm intact pentru generaţiile viitoare şi pentru memoria culturală a umanităţii”, a apreciat ministrul Culturii, Raluca Turcan.
Al doilea dosar admis este cel al liniei de fortificații romane (limes) ridicate de-a lungul frontierei nordice a provinciei Dacia, care numără 277 de situri din 16 județe. Parte a sistemului general de apărare a Imperiului Roman, Frontierele Imperiului Roman – Dacia constituie o mărturie excepţională a extinderii maxime a puterii Imperiului Roman prin consolidarea frontierelor sale nordice. Cu o lungime de peste o mie de kilometri, este cel mai mare segment al Frontierelor Imperiului Roman şi cuprinde atât sectoare terestre, cât şi fluviale.
Constantin Brâncuşi s-a născut în micul sat Hobiţa din județul Gorj, dar a trăit la Paris cea mai mare parte a vieţii. A ajuns în capitala Franței în 1904, după o călătorie lungă de 18 luni şi, în cele din urmă, a lucrat sub conducerea marelui sculptor Auguste Rodin. A părăsit atelierul lui însă în 1907 spunând că „nimic nu creşte sub copaci mari” şi a devenit unul dintre cei mai influenţi artişti ai secolului XX. Şi-a lăsat moştenire atelierul şi o parte din arta sa statului francez după moartea sa, în 1957. A dorit să-şi lase lucrările României, dar guvernul comunist de atunci a refuzat oferta.
În 2023, oraşul Timişoara din vestul României a organizat prima expoziţie retrospectivă a lucrărilor artistului care a avut loc în ţara sa natală în mai bine de 50 de ani. O expoziţie completă separată Brancuşi s-a încheiat luna aceasta și la Centrul Pompidou din Paris.
Noile înscrieri completează prezenţa românească pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, deschisă pentru România cu Deltei Dunării (1991) şi continuată apoi cu Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993), Biserici din Moldova (1993, 2010), Mânăstirea Hurezi (1993), Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei (1999), Centrul Istoric Sighişoara (1999), Biserici de lemn din Maramureş (1999), Pădurile seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei (2017) şi Peisajul cultural minier Roşia Montană (2021).
