Recunoscută ca teritoriu predilect de păstrare a tradiţiilor populare, zona rurală românească înglobează, de asemenea, regiuni încărcate de probleme economice şi sociale.
La o lună de la începutul anului universitar, studenţii au deja o tradiţie care combină distracţia cu învăţătura, implicarea socială şi pregătirea pentru viitoarea carieră.
Prezenţe des întâlnite în spaţiul citadin, mai ales cel bucureştean, oamenii străzii sunt, adesea, trataţi de oamenii aşa-zis normali sau integraţi social fie cu milă, fie cu dispreţ.
Considerată de câţiva ani, inclusiv la nivel guvernamental, o urgenţă a învăţământului românesc, stoparea abandonului şcolar nu pare, totuşi, să progreseze.
Când vine vorba de starea lor de bine, 65,3% dintre femeile din România îşi autoevaluează sănătatea ca fiind bună sau foarte bună comparativ cu 74,8% bărbaţii. Cu toate acestea, preocuparea pentru menţinerea sănătăţii pare a fi apanajul femeilor.
Dacă hărţuirea sexuală e un concept cu care societatea s-a familiarizat demult, hărţuirea psihologică la locul de muncă începe, la rândul său, din ce în ce mai mult să fie cunoscută.
Lipsă de apetit pentru lectură, elevi mai atraşi de tablete şi internet decât de cărţi, părinţi prea ocupaţi pentru a le citi copiilor...
Semnatară a Convenţiei Consiliului Europei privind combaterea violenţei împotriva femeilor, România are, de asemenea, din 2012 o lege contra violenţei în cadrul familiei care prevede şi emiterea ordinelor de protecţie contra agresorilor.
Aici puteţi asculta Student străin în România, ediţia din 28 septembrie 2017.
Asociat multă vreme cu munca voluntară, impusă de regimul de comunist, şi respins din această cauză, voluntariatul a început să prindă teren şi în România ultimilor ani.
În anii comunismului, odată cu avântul industrializării forţate, ingineria devenise cea mai căutată meserie. Admiterea la facultăţile politehnice din România se făcea în condiţii de concurenţă acerbă, iar regimul încuraja acest lucru.
Peisaj după isterie de Mircea Cărtărescu şi De ce este România astfel? Avatarurile excepţionalismului românesc, volum coordonat de Vintilă Mihăilescu se numără printre cele mai de succes volume lansate la Salonul Internaţional de Carte Bookfest.
Cât de bine îşi cunosc bucureştenii oraşul? Şi, mai ales, cât de exacte sunt intuiţiile sau observaţiile lor empirice atunci când sunt confruntate cu datele statistice, obiective, referitoare la oraş?
Aici puteţi asculta Expat în România, ediţia din 1 iunie 2017.
Fenomen din ce în ce mai bine conştientizat în societatea românească, agresiunea între copii sau bullying-ul - cu toate faţetele sale - a fost cercetată într-un prim studiu efectuat de către asociaţia non-guvernamentală Salvaţi copiii