Măsuri pentru protejarea populației de sturioni din Marea Neagră
În 2006, cu un an înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România a interzis timp de 10 ani pescuitul sturionilor, un moratoriu care a fost prelungit apoi până în 2021.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ștefan Baciu, 13.10.2020, 09:00
În 2006, cu un an înainte de intrarea în Uniunea Europeană, România a interzis
timp de 10 ani pescuitul sturionilor, un moratoriu care a fost prelungit apoi
până în 2021. Un proiect susţinut din fonduri europene şi dezvoltat de
Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi releva faptul că pescuitul sturionilor
trebuie interzis în continuare, până la obţinerea unor date certe privind supravieţuirea
în sălbăticie a acestor specii ameninţate cu dispariţia. În cadrul acestui
proiect, circa 200 de mii de pui de sturioni au fost marcaţi şi eliberaţi în
apele Dunării.
În
toamna anului trecut, eurodeputata Carmen Avram, din Grupul Socialiștilor și
Democraților și membră supleantă a Comisiei pentru pescuit a
Parlamentului European (PECH), a făcut un apel către Parlamentul european şi
către Comisia Europeană pentru adoptarea unor măsuri mult mai dure împotriva
celor care pescuiesc sturioni în Dunăre
şi în Marea Neagră.
Este
foarte, foarte important că am adus subiectul în discuţie şi că am sensibilizat
un număr destul de mare de europarlamentari din toată Uniunea Europeană, urmând
să organizăm şi un grup cu astfel de europarlamentari, să-i aduc în deltă, să
le prezint situaţia şi să vedem cum să luptăm împreună pentru a salva această
specie. A venit Covid-ul peste noi şi a trebuit să amânăm, dar această
întâlnire şi această prezentare la faţa locului se va produce.
Eurodeputata Carmen Avram consideră că
este nevoie atât de monitorizarea populaţiei de sturioni, dar şi de o
legislaţie adecvată care să sprijine refacerea acesteia:
Am făcut demersuri pentru
a fi monitorizată constant populaţia de sturioni de-a lungul Dunării, dar în
special în România pentru că aici este situaţia cea mai gravă. Am cerut să fie
protejate şi restaurate habitate-cheie în care să permitem să se reproducă
sturionul ca să refacem populaţia de sturioni din Dunăre şi acum mă zbat să
obţin fonduri pentru înfiinţarea unei gene de sturion sălbatic în România astfel
încât să o lăsăm să se înmulţească şi să repopulăm Dunărea cu sturioni.
Problema noastră este că nu ne ajută deloc faptul că suntem vecini cu Turcia la
Marea Neagră şi cu Ucraina pe Dunăre, care nu trebuie să respecte restricţiile
care sunt impuse deja la nivelul Uniunii Europene privind pescuitul de sturioni.
Un aspect deloc de neglijat este cel legat
de crearea condiţiilor pentru reproducerea sturionilor. Aceştia urcă pe Dunăre
pentru a depune icrele, însă nu pot trece mai departe de barajele
hidroenergetice de pe fluviu.
Să încercăm să găsim o soluţie, să
asigurăm sturionului traseul pe care îl avea până acum câteva decenii şi care
îl ajuta să se reproducă, pe de o parte să-i lăsăm cale liberă şi, pe de altă
parte, să oprim pescuitul ilegal şi agresiv. Ce am mai putea să facem este să
încurajăm oamenii pasionaţi să înfiinţeze ferme de sturioni. Acum am în faţă
bugetul pentru anul 2021 şi există fonduri în continuare pentru acvacultură. E
nevoie să îi ajutăm pe aceşti oameni să deschidă ferme. Cu cât sunt mai multe
ferme de sturioni, cu atât mai multe şanse avem să aducem în Dunăre sturionul.
