Noua Politică Agricolă Comună, după votul Parlamentului European

Agricultura europeană se va reforma profund după intrarea în vigoare a noii Politici Agricole Comune. Cu modificări legislative care pentru unii aduce lucruri bune, iar pentru alţii şi unele mai puţin plăcute.

Ștefan Baciu, 10.12.2021, 09:00

Parlamentul European a dat undă verde, în
sesiunea de la sfârşitul lunii noiembrie, noii politici agricole a Uniunii
Europene. Aceasta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023, însă până în acel
moment agricultura europeană este reglementată prin dispoziţii tranzitorii. Această
schimbare de legislaţie urmăreşte, între altele, crearea unui sistem mai
ecologic, mai echitabil, mai flexibil și mai transparent.

Eurodeputata Carmen Avram,
din Grupul Socialiștilor și Democraților şi membră a
Comisiei pentru Agricultură a Parlamentului European AGRI a
evidenţiat modul în care vor avea loc aceste schimbări legislative care vor
reforma profund atât agricultura europeană, cât şi pe cea din România:

Implementarea
se face cu respectarea strictă a Pactului ecologic european, acel green deal,
ceea ce înseamnă că, pe lângă ambițiile de mediu introduse în Pact, adică
ecoscheme și condiționalitate de mediu mai ambițioasă, nu este exclus să fim
constrânși să includem prevederi din alte două strategii care vizează sectorul
agricol: Strategia pentru biodiversitate și strategia de la fermă la furculiță.
Noua PAC va fi o noutate, de exemplu, pentru că fermierii români vor avea de făcut mai multe cu bani mai
puțini deoarece bugetul Uniunii a scăzut odată cu ieșirea Marii Britanii pe de
o parte, iar pe de alta, în cazul României, pentru că a crescut suprafața agricolă
raportată față de precedenta Politică Agricolă Comună. Prin urmare, vom împărți mai puțini bani la mai
multe hectare.

Reformarea Politicii Agricole Comune aduce atât lucruri
bune, cât şi mai puţin plăcute, după cum a remarcat eurodeputata Carmen Avram:

Vestea bună este că România are la dispoziție
aproximativ 20 de miliarde euro, din care 12 miliarde pentru subvențiile din
Pilonul I și aproape 7 miliarde pentru investiții în dezvoltarea rurală din
Pilonul II. Vestea mai puțin bună este că, în perioada de
tranziție 2021 – 2022, adică acea tranziție între cele două PAC-uri, România
cheltuiește deja din aceste fonduri aproximativ 7 miliarde ceea ce înseamnă că
vom rămâne cu doar 7 miliarde pentru Pilonul I și II. O altă veste bună este că va crește subvenția la
hectar, la 205 euro, dar e și o veste proastă, că nu prea avem de unde da
acești bani. De exemplu, din Pilonul I plăți directe, România va trebui să pună
de o parte 25%, adică aproximativ 500 de milioane de euro pentru ecoscheme.
Dacă nu se fac ecoscheme, nu se dau banii! Tot de aici trebuie să rezerve 3%
pentru tinerii fermieri și, ca să nu aplice plafonarea plăților directe,
trebuie să redistribuie către micii fermieri 10% din banii de subvenție. O altă
noutate este că femierii noștri ar putea fi puși în situația de a lăsa
nelucrată o suprafață de 10% din teren pentru asigurarea biodiversității.

Noua Politică Agricolă Comună atinge şi domeniul pieţei
muncii, fapt subliniat de eurodeputata Carmen Avram: Premieră este condiționalitatea
socială care apare, o idee a grupului socialiștilor și democraților, din care
fac parte. Ea înseamnă că agricultorii europeni vor trebui să respecte condiții
optime de muncă pentru lucrători. Și dacă ne gândim la toate dramele care se
întâmplă cu toții români plecați la muncă în străinătate, înțelegem de ce este
atât de importantă această condiționalitate socială, care îi va feri de abuzuri
în fermele europene în care vor lucra, altfel proprietarii riscând sancțiuni
financiare severe.

În urma presiunii exercitate de Parlament, normele
Uniunii din domeniul muncii aferente sectoarelor agricole vor fi monitorizate
mai bine, iar încălcările penalizate datorită cooperării dintre inspectorii de
muncă naționali și agențiile de plăți din cadrul PAC. De asemenea, informațiile despre beneficiarii
finali ai sprijinului din partea Uniunii vor fi mai transparente datorită unui
instrument al Uniunii de extragere a datelor. El va putea fi accesat de
statele membre și va facilita identificarea riscului de fraudă prin verificări
încrucișate ale informațiilor din bazele de date publice.