Provocări şi oportunităţi pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagră

Sectorul de pescuit de la Marea Neagră se află de mai mulţi ani în dificultate. Cauzele sunt poluarea, pescuitul excesiv, lipsa investiţiilor şi, nu în ultimul rând, o legislaţie care nu este actualizată.

Ștefan Baciu, 11.06.2021, 08:32

După un an și jumătate de negocieri, Comisia de Pescuit a Parlamentului
European a aprobat, în urmă cu o lună, raportul Provocări şi oportunităţi pentru sectorul de pescuit de la Marea Neagră.
Documentul a fost inițiat de europarlamentara Carmen Avram, din Grupul
Socialiștilor și Democraților, membră a Comisiei pentru Agricultură a
Parlamentului European și are în vedere situația dificilă prin care trec
comunitățile pescărești, precum și faptul că stocurile de pește din Marea
Neagră s-au redus substanțial din cauza pescuitului excesiv, ilegal și
nereglementat.

Peste 75%
din stocurile de peşte din Marea Neagră sunt supraexploatate şi aceste stocuri
sunt exploatate 90% de turci care, după cum ştim, intră în braconaj şi în în
zona apelor româneşti pentru calcan, în special. Şi doar restul de 10% este
pescuit de români, bulgari, georgieni şi ruşi, deci acest 10% este împărţit de
4 state. Sturionul este pe cale de dispariţie şi atunci în acest dosar apar
toate aceste elemente prin care cerem ca, atunci când se alocă bani europeni
pentru investiţii în vase şi în unelte noi în pescuitul românesc comercial şi
artizanal, să se ţină cont de vechimea
şi mărimea flotei de pescuit a României pentru că acest sector trebuie reînnoit
obligatoriu. O parte importantă a navelor noastre sunt ambarcaţiuni mici, sub
10 metri, care sunt vechi, transmise din generaţie în generaţie. Or situaţia se
schimbă, aceste nave trebuie să asigure pescuitul sustenabil şi trebuie să nu
polueze. În acest moment România are 168 de ambarcaţiuni autorizate pentru
pescuit în Marea neagră, în condiţiile în care bulgarii au de 10 ori mai multe,
iar turcii au vreo 7 mii doar în Marea Neagră.

Raportul
conține recomandări pentru cele două state membre ale Uniunii Europene, România
și Bulgaria, privind măsuri de conservare și refacere a stocurilor de pește din
Marea Neagră, mai ales a stocurilor de sturioni. Printre aceste măsuri
figurează și susținerea acvaculturii, după cum subliniază europarlamentara
Carmen Avram:

În România deşi aparent există astfel de companii care fac acvacultură,
încă nu este suficient exploatată şi nu este suficient înţeleasă nevoia
acvaculturii. În acelaşi timp, trebuie să facem cercetare în Marea Neagră şi să
vedem unde putem găsi nişte zone în care să putem întări populaţia de peşte
pentru că, dacă mergem în acest ritm, peştele va dispărea. Din fondul de
pescuit european, noi putem atrage fonduri atât pentru cercetare, pentru
conservare şi sporirea populaţiei de peşte din Marea Neagră şi, în acelaşi
timp, putem să atragem, vorbim de aproape 170 de milioane de euro până în 2027,
bani care se pot duce în proiecte de investiţii pentru dezvoltarea sectorului,
dar şi pentru activităţile conexe, deci oamenii pot aplica şi pentru
construcţia de cherhanale sau de pensiuni sau de unităţi de procesare.

Europarlamentarul Carmen
Avram consideră că, pentru dezvoltarea sustenabilă a sectorului de pescuit de
la Marea Neagră, este necesară cooperarea cu toate statele riverane:

Țin foarte mult la acest aspect despre care am vorbit cu comisarul european
Sinkevicius de câteva ori. Am precizat, am subliniat, am recomandat să pună un
accent pe cooperarea internaţională. Trebuie să avem neapărat bune relaţii de
cooperare cu statele care sunt la Marea Neagră, state din afara Uniunii
Europene, în special cu Turcia, care este cel mai mare competitor al nostru din
zonă, ale cărei nave sunt identificate frecvent la braconat în apele
teritoriale ale României şi nu ştiu de ce nu putem să le oprim, dar şi cu ţări
ca Georgia care se află printre marii poluatori de la Marea Neagră.