Ţările UE au căzut de acord asupra plafonării preţului gazelor

Miniştrii europeni ai Energiei au convenit să plafoneze preţul gazelor naturale. Acordul vine după mai multe săptămâni de discuţii cu privire la un pachet de măsuri de urgenţă care au divizat statele membre, în încercarea de a răspunde la criza energetică

Arina Petrovici-Matei, 29.12.2022, 08:29

Miniştrii europeni ai Energiei au convenit că plafonarea preţului gazelor va fi declanşată în momentul în care cotaţiile la hub-ul de gaze Dutch Title Transfer Facility de la Amsterdam ajung la 180 de euro pentru un Megawatt-oră timp de trei zile. În acelaşi document, se precizează că plafonul ar putea fi instituit începând cu 15 februarie anul viitor şi, iniţial, nu se va aplica tranzacţiilor din afara pieţei.

Mai mulţi oficiali europeni au dezvăluit pentru Reuters că Germania, care iniţial a fost sceptică la ideea plafonării preţului gazelor, a votat în cele din urmă în favoarea unui acord privind plafonarea preţului gazelor în Uniunea Europeană, chiar dacă şi-a exprimat unele îngrijorări cu privire la impactul acestei politici asupra capacităţii Europei de a atrage livrări de gaze pe o piaţă globală extrem de competitivă la capitolul preţ. Cu toate acestea, Germania şi alte state care au manifestat rezerve cu privire la plafonare au încercat să obţină mai multe garanţii pentru a se asigura că plafonul va fi suspendat dacă măsura va avea consecinţe negative.

În acelaşi timp, potrivit datelor publicate de Oficiul european pentru Statistică – Eurostat, consumul de gaze naturale în Uniunea Europeană a scăzut cu 20% în perioada august-noiembrie, faţă de media consumului de gaze pentru aceeaşi perioadă din anii 2017 – 2021. Pentru a pune capăt dependenţei blocului comunitar de combustibilii fosili din Rusia, obiectivul Bruxelles-ului este o reducere cu 15% a consumului de gaze în perioada august 2022 – martie 2023, comparativ cu media din aceeaşi perioadă din ultimii cinci ani consecutiv.

Anul acesta, în perioada august-noiembrie, consumul de gaze naturale a scăzut în majoritatea statelor Uniunii. În 18 ţări membre, consumul a scăzut peste ţinta de 15%, în unele chiar cu peste 40 de procente. Cel mai semnificativ declin al consumului s-a înregistrat în Finlanda (minus 53%), Letonia (minus 43) şi Lituania (minus 42). Luxemburg, Olanda, România şi Estonia au raportat scăderi ale consumului de peste 30 de procente. Şase ţări comunitare, chiar dacă şi-au redus consumul, nu au atins încă ţinta de 15%. În schimb, consumul de gaze naturale a crescut în Malta (cu 7%) şi în Slovacia (cu aproape 3 procente).