Muncind în România – 23.12.2025
Ministerul român al Muncii propune pentru anul viitor un contingent de 90.000 de muncitori străini, cu 10.000 mai mic decât cel aprobat pentru 2025, de 100.000 de persoane.
Sorin Iordan, 23.12.2025, 15:15
Ministerul român al Muncii propune pentru anul viitor un contingent de 90.000 de muncitori străini, cu 10.000 mai mic decât cel aprobat pentru 2025, de 100.000 de persoane. Recrutarea va fi mai strictă, cu norme inclusiv privind cunoaşterea limbii române ori engleze, iar agenţiile care aduc forţă de muncă din afară ar urma să fie mai atent monitorizate. Invitat în studioul Radio România, ministrul muncii, Florin Manole, a explicat că măsurile sunt necesare deoarece, în ultimii ani, au fost mii de lucrători străini care doar treceau printr-un aeroport românesc, dar nu rămâneau să muncească în ţară. Preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România, Romulus Badea, a spus însă că restricţiile pentru acreditarea firmelor de recrutare sunt excesive şi dezavantajează întreprinderile mici şi mijlocii. Aproape 95.000 de avize de muncă pentru cetăţenii străini au fost emise de poliţiştii de imigrări români de la începutul anului până la 30 noiembrie.
Guvernul de la Bucureşti intenţionează să adopte până la finalul anului proiectul privind creşterea salariului minim brut pe ţară de la 4.050 de lei (aproape 800 euro) la 4.325 de lei (circa 850 euro) lunar de la 1 iulie 2026. Actul normativ se află în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Muncii şi vizează peste 830.000 de angajaţi. Reprezentanţii sindicatelor apreciază că amânarea majorării acestui venit, de la 1 ianuarie la 1 iulie, este incorectă, abuzivă, fără fundament economic şi contrară legislaţiei în vigoare. Mai mult, sindicatele consideră că îngheţarea timp de 6 luni a salariului minim pe economie va cauza o scădere serioasă a puterii de cumpărare, tocmai pentru cei mai vulnerabili lucrători, în condiţiile în care rata inflaţiei anuale în România este de 3 ori mai mare decât media Uniunii Europene şi se apropie de 10 procente. Creşterea salariului minim de la 1 iulie nemulţumeşte, însă, şi patronatele. Preşedintele IMM România, Florin Jianu, a declarat că astfel de decizii trebuie luate în funcţie de realităţile economice şi în cadrul Consiliului Naţional Tripartit, care reuneşte reprezentanţi ai executivului, angajatorilor şi angajaţilor. De partea cealaltă, ministrul muncii, Florin Manole, a spus că majorarea salariului minim va avea un impact pozitiv asupra bugetului de stat şi asupra creşterii economice prin stimularea ocupării, creşterea puterii de cumpărare a salariaţilor şi reducerea muncii la negru.
Agenţia Municipală pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti implementează, până pe 23 decembrie 2029, proiectul „FORMACTIV – Formare şi muncă activă”, al cărui obiectiv este creşterea oportunităţilor de încadrare a şomerilor înregistraţi la Serviciul Public de Ocupare. Astfel, angajatorii care încadrează persoane cu vârsta de peste 30 ani, înregistrate la SPO, pentru a le califica la locul de muncă, vor fi sprijiniţi printr-o subvenţie lunară de 2.250 lei (aproximativ 250 euro) pentru fiecare ucenic, pe toată perioada desfăşurării programului de ucenicie. Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă, încheiat pe durată determinată, în temeiul căruia un ucenic se obligă să se pregătească în timpul activităţii profesionale. Angajatorul se obligă să îi asigure plata salariului şi toate condiţiile necesare formării profesionale. Durata contractului de ucenicie se stabileşte în funcţie de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul. Peste 6.600 de persoane în căutarea unui loc de muncă erau înregistrate, la sfârşitul lunii octombrie, în evidenţele Agenţiei Municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti, iar rata şomajului a fost de 0,51%.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă din România, şi anume a persoanelor între 15 şi 64 de ani, a fost în trimestrul 3 al acestui an, de 63,4%, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de trimestrul II, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Rata de ocupare a fost de 71,7% la bărbaţi, faţă de 54,9% la femei. Totodată, 70,2% din persoanele din mediul urban munceau, spre deosebire de doar 56,1% din cele din mediul rural. În cazul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 ani, rata de ocupare a fost de 17,9%. Datele INS mai arată că rata şomajului în trimestrul III 2025 a fost de 6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul precedent. Populaţia activă a României era de 8,23 milioane persoane, din care 7,74 milioane persoane erau ocupate şi 491.300 persoane erau şomeri. Pe grupe de vârstă, cel mai ridicat nivel al ratei şomajului (27,3%) a fost atins în rândul tinerilor.