Guvernul român a adoptat Ordonanţa de Urgenţă ce reglementează accesul străinilor pe piaţa muncii şi clarificarea situaţiei juridice a celor care au rămas pe teritoriul naţional după încetarea dreptului de şedere stabilit prin viza de lungă şedere pentru angajare sau prin permisul unic.
Chiar dacă românii au prioritate pe piața națională a muncii, în ceea ce-i privește pe lucrătorii străini, aceștia trebuie să se bucure de tot respectul pe care românii înșiși ar dori să-l primească oriunde peste hotare ar lucra.
Peste 130 de programe de formare profesională vor avea loc în aprile, informează Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum referent resurse umane, ajutor de bucătar, agent de securitate sau lucrător comercial.
În decembrie, Guvernul a pus în transparență decizională un proiect de lege privind accesul și șederea muncitorilor migranți. Patronatele importatorilor forței de muncă consideră unele prevederi propun măsuri excesive privind agențiile de recrutare.
Ministerul român al Muncii propune pentru anul viitor un contingent de 90.000 de muncitori străini, cu 10.000 mai mic decât cel aprobat pentru 2025, de 100.000 de persoane.
Ministerul român al Muncii propune pentru anul viitor un contingent de 90.000 de muncitori străini, cu 10.000 mai mic decât cel aprobat pentru 2025.
România este insuficient reprezentată în principalele ţări sursă pentru muncitorii străini, în special cele din subcontinentul indian, de unde provine aproape 80% din mâna de lucru din ţări terţe, se arată într-o scrisoare adresată preşedintelui României, Nicuşor Dan, şi ministrului de Externe, Oana Ţoiu.
Muncitorii străini din România depind în prezent de digitalizarea proceselor birocratice gestionate de autorităţi, în condiţiile în care lipsa unor proceduri exclusiv online prelungeşte timpii de aşteptare, consumă resurse şi întârzie integrarea acestor lucrători pe piaţa muncii, susţin reprezentanţii Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România (PIFM).
Datele statistice arată că, în ultimii ani, importul forţei de muncă a luat amploare în România, fenomen destul de întâlnit, de altfel, şi în alte ţări europene.
Bulgaria şi România aveau, în 2022, cele mai mici salarii din Uniunea Europeană, conform Oficiului European pentru Statistică.
100.000 de lucrători străini ar putea activa şi în acest an în România, potrivit unui proiect al Ministerului Muncii.
România, în lipsă de șoferi profesioniști, va permite importul de șoferi din țări cu economii mai puțin dezvoltate, precum Nepal, Sri Lanka, Vietnam și Filipine, care au abilități bune de comunicare în limba engleză.
Numărul străinilor din spaţiul extracomunitar care muncesc în judeţul Vaslui, în nord-estul României, a crescut - transmite Biroul local pentru Imigrări.
Guvernul României a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini nou admişi pe piaţa forţei de muncă în acest an.
