Muncind în România

Poliţişti ai IGI, împreună cu reprezentanţi ai Inspectoratelor teritoriale de muncă, desfăşoară o campanie de informare a străinilor aflaţi la studii pe teritoriul României cu privire la condiţiile în care pot fi prestate activităţile lucrative.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Sorin Iordan, 17.10.2023, 09:53

Poliţişti ai
Inspectoratului General pentru Imigrări, împreună cu reprezentanţi ai
Inspectoratelor teritoriale de muncă, desfăşoară, în perioada 16 – 20
octombrie, o campanie de informare a străinilor aflaţi la studii pe teritoriul
României cu privire la condiţiile în care pot fi prestate activităţile
lucrative, precum şi în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile ce le revin
în calitate de angajaţi. Campania, care are loc la nivelul întregii ţări, se
desfăşoară în cadrul universităţilor şi are ca scop creşterea gradului de
informare cu privire la oportunităţile oferite pe acest segment, dar şi
conştientizarea riscurilor la care se expun în cazul nerespectării prevederilor
legale. În prezent, conform Inspectoratului General pentru Imigrări, pe
teritoriul României se află 17.615 studenţi cetăţeni străini, cei mai mulţi din
Republica Moldova, Maroc şi Israel. Majoritatea au optat să urmeze studiile în
centrele universitare din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timiş.

România are cea
mai ridicată rată a angajărilor din Uniunea Europeană în agricultură,
silvicultură şi pescuit, reiese din datele publicate de Oficiul European pentru
Statistică – Eurostat. Regiunile României dominante la acest capitol sunt
Vaslui, cu un procent de 61,7%, şi Neamţ, cu 51,4 procente, ambele aflate în
nord-estul ţării. În cifre absolute, 8 din principelele 10 regiuni europene cu
cea mai ridicată rată a angajării în agricultură, silvicultură şi pescuit se
află în România. Regiunea Iaşi, de asemenea în nord-estul României, avea în
2020 cel mai mare număr de angajaţi 146.200 şi era urmată de alte patru regiuni
din România, cu peste 100.000 de angajaţi fiecare. Pe lângă regiunile din
România, doar două ale zone europene erau în top 10 al celei mai ridicate rate a
angajărilor în agricultură, silvicultură şi pescuit. Este vorba despre
Sandomiersko-jędrzejowski din Polonia şi Almería în Spania.

În Europa există
o criză acută de forţă de muncă, iar soluţia este creşterea competenţei
tinerilor, a declarat directorul executiv al Autorităţii Europene a Muncii,
Cosmin Boiangiu la Forumul de Afaceri Europene, desfăşurat la Timişoara în
vestul României. Boiangiu a subliniat că sunt dezechilibre între ţări în ceea
ce priveşte ocuparea forţei de muncă, iar pentru a compensa lipsa de lucrători
se aduc muncitori din state terţe. Este cerere mare pentru domenii precum
îngrijire, sănătate, IT, construcţii şi transporturi.

E nevoie foarte mare de
forţă de muncă şi din ce în ce mai mult acest lucru îl vedem şi în România,
lucrători din state terţe din afara Uniunii Europene sunt aduşi pentru a
compensa aceste deficite, a spus şeful ELA. El a precizat că autorităţile
europene sunt preocupate să aplice o serie de strategii privind mobilitatea şi
flexibilitatea forţei de muncă, iar una dintre soluţii este angajarea pe baza
competenţelor, nu a experienţei sau a studiilor pe care le au candidaţii.

Numărul
muncitorilor străini din judeţul Cluj a crescut cu peste 3.000 în primele 9
luni ale acestui an, a anunţat Inspectoratul General pentru Imigrări.
Instituţia arată că, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, poliţiştii de
imigrări din Cluj au emis peste 3.400 de permise de şedere, dintre care 640
pentru străinii din Sri Lanka, 544 pentru cei din Nepal, 363 pentru cetăţeni
din India, 242 pentru cei din Bangladesh, iar diferenţa pentru străinii din
alte ţări. Totodată, au fost eliberate 806 certificate de înregistrare şi 96
cărţi de rezidenţă permanentă pentru cetăţenii ai Uniunii Europene.

În perioada
menţionată, au fost emise 2.851 de documente pentru lucrătorii permanenţi şi
detaşaţi din cele 3.234 de cereri depuse. De asemenea, din 48 de cereri privind
reîntregirea familiei cu cetăţeni din state terţe, 40 au fost soluţionate
pozitiv şi 8 respinse. În ceea ce priveşte şederea ilegală, în perioada
analizată, au fost efectuate 541 de verificări în teren, în urma cărora au fost
depistaţi în situaţii ilegale 44 de străini. Dintre aceştia, cei mai mulţi, 20,
provin din Bangladesh, şi 7 din Sri Lanka. Pentru 122 de străini s-a luat
decizia de returnare în ţara de provenienţă, iar în cazul a 29 dintre aceştia a
fost instituită măsura nepermiterii intrării pe teritoriul Românie pentru o
perioadă de 6 luni.