Industria produselor lactate

industria produselor lactate De la 1 ianuarie 2014, toate unităţile din domeniul produselor lactate care au beneficiat de perioada de tranziţie acordată pentru îmbunătăţirea calităţii laptelui crud procesează în prezent numai lapte conform standardelor Uniunii Europene...

De la 1 ianuarie 2014, toate unităţile din domeniul produselor lactate care au beneficiat de perioada de tranziţie acordată pentru îmbunătăţirea calităţii laptelui crud procesează în prezent numai lapte conform standardelor Uniunii Europene, precizează Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor din România. Din totalul celor 64 unităţi de procesare a laptelui care au beneficiat de perioada de tranziţie pentru a procesa lapte conform şi neconform fără separare, 51 de unităţi procesează lapte conform, acestea fiind publicate pe site-ul autorităţii amintite, care are adresa www.ansvsa.ro.

 

În acelaşi timp, 13 unităţi de procesare au fost închise pentru că nu au îndeplinit condiţiile necesare. În prezent, în România există 168 de unităţi de procesare a laptelui autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare. Comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, într-un interviu pentru Radio România: În momentul în care România a semnat acordul de aderare la Uniunea Europeană, a semnat şi acceptarea unor obligaţii privind nişte standarde sanitare de producere a laptelui. România a primit atunci o derogare pentru comercializarea laptelui până la sfârşitul lui 2011, timp în care ar fi trebuit să-şi alinieze condiţiile de producţie a laptelui la aceste standarde europene. În 2011 am constatat că nu erau îndeplinite acele standarde pentru majoritatea producţiei de lapte din România şi atunci Comisia Europeană, la solicitarea României, a acordat o prelungire a acestei derogări de producţie a laptelui până la sfârşitul lui 2013.

Anul trecut, România nu a mai solicitat această prelungire de derogare şi, în consecinţă, ceea ce-i prevăzut de fapt pentru toate produsele de lapte din Uniunea Europeană se aplică de data aceasta şi pentru România. Prin noua Politică Agricolă Comună, în programul de dezvoltare rurală, România poate acum să aloce o anumită sumă specific pentru un sector, pentru o susţinere financiară pentru alinierea la anumite norme, standarde, creşterea calităţii produselor inclusiv pentru sectorul lapte.”

 

La rândul lui, preşedintele Asociaţiei Patronale Române pentru Industria Laptelui, Dorin Cojocaru, afirmă că nu se întrevede o creştere a preţului în domeniu: (Track) Nu văd o scumpire a materiilor prime, pentru că cei care vindeau lapte neigienic sau procesatorii care nu îndeplineau condiţii de igienă nu mai pot vinde pe piaţă. E un beneficiu adus consumatorului şi nu un deserviciu. Pot să spun că vor fi afectate de închiderea acestei derogări, pentru că noi din 2007 trebuia să aplicăm aceste reglementări, nu mai mult de 15.000 de gospodării ale populaţiei. Piaţa mare, fiscalizată, nu va fi influenţată de această derogare.”

 

Să notăm că industria produselor lactate din România este în atenţia investitorilor străini din urmă cu mai bine de 20 de ani, când grupul german Hochland a intrat cu facilităţi de producţie în ţara noastră. Pe piaţă se regăsesc cu facilităţi de producţie şi francezii de la Lactalis, care au preluat în 2008 grupul La Dorna, dar şi firma franceză Danone, compania olandeză FrieslandCampina şi Olympus din Grecia. Potrivit celor mai recente informaţii furnizate de Ministerul român al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în primele 9 luni ale anului trecut România a importat lapte şi smântână în valoare de peste 63 de milioane de euro, în creştere cu aproape 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

 

Explicaţii ne oferă din nou preşedintele Asociaţiei Patronale Române pentru Industria Laptelui, Dorin Cojocaru: Cererea e mai mare decât oferta şi, în al doilea rând, piaţa este făcută şi de preţuri. Dacă oferta din afara ţării este la preţuri mai mici, automat consumatorul român îşi ia produsele pe care şi le permite. În legătură cu produsul finit, avem trei factori care influenţează preţul. Costul de producţie mai mic, deci fermierii din Occident îşi vând laptele la un preţ rezonabil către procesatorii lor, iar procesatorii îşi permit costuri mai mici, şi, automat, vor avea un preţ de piaţă mai mic. Dar trebuie să completăm cu faptul că aceste fabrici din Occident, atât ferme, cât şi procesatorii, şi-au amortizat investiţiile comparativ cu fermierii şi procesatorii români, care au beneficiat de investiţii în urma fondurilor europene sau a creditelor de la bănci, şi aceste sume şi aceste credite încă nu au fost amortizate, ele sunt prinse în costul de producţie.

Pe de altă parte, fermierii români nu au avut decât cinci ani subvenţii, pe când fermele din Occident au avut cel puţin 20 de ani, 30 de ani subvenţii, au avut timp să-şi consolideze afacerile. Încă un factor ar fi acapararea pieţei româneşti de către diverşi procesatori sau distribuitori din afară, care intervin pe piaţa românească cu preţuri de dumping, pentru a acapara piaţa, gândindu-se ca în 2015, când cotele de lapte se vor desfiinţa, să aibă o anumită cotă de piaţă, un market-share.”

 

Dar România nu doar importă, ci şi exportă produse lactate, ne-a precizat Dorin Cojocaru. Iar destinaţiile sunt Spania, Belgia, Austria... Chiar în Germania pot fi găsite iaurturi româneşti în supermagazine. Iar produse maturate se exportă îndeosebi în Cipru, Grecia şi în Orientul Mijlociu.


www.rri.ro
Publicat: 2014-02-25 12:55:00
Vizualizari: 257
TiparesteTipareste