Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Din istoria presei feminine în România

Emanciparea femeilor și feminismul au apărut în a doua jumătate a secolului al 19-lea, lupta pentru dobândirea de drepturi fiind purtată și prin presă.

Din istoria presei feminine în România
Din istoria presei feminine în România

, 22.04.2024, 13:54

Drepturile și libertățile individului, enunțate începând cu secolul al 18-lea, au pus în centrul lor promovarea egalității, dincolo de orice criterii de religie, rasă, etnie, gen. Emanciparea femeii a fost o temă care a atras din ce mai mulți adepți începând cu a doua jumătate a secolului al 19-lea, iar socialismul și feminismul și-au propus să militeze cel mai mult pentru drepturile femeii într-o societate modernă.

 

Cele mai insistente eforturi s-au depus pentru drepturile salariale și pentru drepturile politice ale femeilor, dreptul de vot fiind un câștig pe care ele l-au avut începând cu secolul 20. Iar presa a militat și ea pentru acordarea de drepturi egale femeilor fiind printre cele mai puternice mijloace prin care obiectivele mișcării feministe au fost atinse.

 

Și în România emanciparea femeilor și feminismul au apărut în a doua jumătate a secolului al 19-lea, lupta pentru dobândirea de drepturi fiind purtată și prin presă. Articole de diferite dimensiuni și cu teme diferite care interesau femeile apăreau de regulă în toate publicațiile. Dar revistele care și-au asumat rolul de emancipare a femeii au început să aibă un public constant, printre cele care s-au angajat în proiectul emancipării feminine fiind și revista ”Femeia”.

 

Reviste care să aibă cuvântul ”femeia” în titlu au apărut începând cu anul 1868, ”Femeia. Jurnal nepolitic” fiind prima. Alte reviste precum ”Femeia română”, ”Femeia satelor”, ”Femeia și căminul”, ”Femeia ortodoxă”, ”Femeia elegantă”, ”Femeia dâmbovițeană”, ”Femeia muncitoare” apăreau pentru perioade mai scurte sau mai lungi și, din titlu, se putea ghici profilul lor. Cea mai lungă perioadă de apariție a unui magazin pentru femei a fost cea dintre anii 1946-1989 intitulat chiar așa, ”Femeia”, care continuă să apară și azi.

 

Revistele pentru femei nu erau scrise doar de femei, așa cum s-ar putea crede. S-ar putea spune că dimpotrivă, femeile au intrat mai târziu în lumea jurnalismului care le apăra drepturile. Social-democrata Elena Gugian a fost una dintre ele. În anul 2000, atunci când Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română a intervievat-o, Gugian își amintea că la 19 ani, în 1944, când se alăturase Partidului Social-Democrat, cariera ei urma mediile muncitorești la care aderase și de unde se inspira în textele pe care le publica în revista la care lucra.

 

”În organizaţiile partidului erau multe femei din fabrici. Erau de la APACA, cu personal preponderent feminin, era fabrică de confecţii. Erau de la Fabrica de Dulciuri Anghelescu, de pe strada Şoseaua Viilor. Erau de la Fabrica Flora, de conserve, tot de pe Şoseaua Viilor, de la Fabrica de Medicamente, și de la Fabrica de Țigarete. Acolo unde salariaţii erau în majoritate femei aveam organizaţii şi ţineam şedinţele cu ele acolo, la locul de muncă. M-am întâlnit cu femei, am discutat cu femei în afară de faptul că eram gazetar, adică înregistram ce se discută acolo pentru revista organizaţiei de femei, revistă care se numea Femeia muncitoare.”

 

Revista ”Femeia muncitoare” a social-democrației române încerca să fie foarte implicată în problemele muncitoarelor. Elena Gugian își amintea de primele numere ale revistei și de renașterea ei de după război:

”Sub acest nume ea este cunoscută încă din 1930, când a apărut trasă la şapirograf, aşa, ca un mic afiş, de 2-3 pagini, şi a dispărut odată cu dispariţia partidelor istorice, a partidelor democratice, în 1938. A reapărut în 1946, preluând denumirea de Femeia muncitoare şi apărând ca o revistă. În 32 de pagini, la început a apărut doar în alb-negru, pe urmă a apărut roşu, pe urmă combinaţii de roşu cu negru sau de roşu şi albastru, în funcţie de cerneala pe care o puteam găsi la ora aceea.”

 

Elena Gugian făcea muncă de teren fiind literalmente îndrăgostită de meseria ei. ”Eu, fiind cea mai tânără din echipă, alergam de-mi ieşeau ochii şi cu reporterul fotograf să facem poze, şi să facem reportaje, şi să culegem date. Fiind mai tânără alergam de colo-colo mereu, inclusiv la serviciile de presă ale unor legaţii sau ambasade înfiinţate până atunci la Bucureşti, de unde obţineam fotografii și articole despre femeile social-democrate din ţările lor.”

 

După 1945, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, totul trebuia reconstruit, trebuia reconstruită pacea mai ales. Iar Elena Gugian și colegii ei participau la efortul general. ”Pe noi ne interesau femeile din mai multe motive. După război, multe femei s-au pomenit dintr-o dată cap de familie, cu copii de crescut, fie că le muriseră soţii pe front, fie că se întorseseră de pe front inapţi de muncă.

 

Şi atunci, femeile s-au pomenit obligate să-şi găsească ceva de lucru. Marea lor majoritate erau analfabete. Şi marea noastră grijă a fost să le venim în ajutor organizând nişte cursuri de alfabetizare. Voiam să le învăţăm să scrie şi să citească, măcar să se iscălească pe statul de salarii, dacă nu mai mult. Dar, treptat, unele dintre ele au prins gustul, au început să citească, şi s-au descurcat.”

 

Din 1945 și până în 1948, revista ”Femeia muncitoare” și-a urmat menirea continuând să militeze pentru marile principii ale egalității. Devenită ”Femeia” după 1948, odată cu instalarea regimului comunist un alt capitol al ei începea, cel al presei de propagandă într-un regim represiv.

 

RadioRomaniaInternational · Pro Memoria – 22.04.2024

 

Monumente românești restaurate din Basarabia
Pro Memoria luni, 10 iunie 2024

Monumente românești restaurate din Basarabia

Pe 27 martie 1918, Basarabia sau Moldova de est dintre Prut și Nistru se unea cu România după ce în 1812 fusese anexată de Rusia în urma...

Monumente românești restaurate din Basarabia
Relațiile României cu Vaticanul
Pro Memoria luni, 03 iunie 2024

Relațiile României cu Vaticanul

Spațiul românesc, astăzi majoritar creștin-ortodox, a fost unul al interferențelor spirituale și religioase. Conlocuirile multiconfesionale ale...

Relațiile României cu Vaticanul
Planul Z
Pro Memoria luni, 27 mai 2024

Planul Z

Ocupate după 1945 și fiindu-le impuse regimuri ale partidelor comuniste, țările Europei Centrale și de Est, practic, nu aveau strategii de...

Planul Z
Dezertări din armata română în primul război mondial
Pro Memoria luni, 20 mai 2024

Dezertări din armata română în primul război mondial

Aflat în stare de război, concentrat într-o formă instituțională strictă așa cum este armata, militarul este supus unor mari presiuni. Este...

Dezertări din armata română în primul război mondial
Pro Memoria luni, 13 mai 2024

Radio NOREA

Între 1945 și 1990, limba română prin radio nu se auzea doar din București, ci și din străinătate. Stațiile radio care o utilizau cel mai...

Radio NOREA
Pro Memoria luni, 06 mai 2024

Teatrul radiofonic pentru copii

  Radioul și-a făcut din educarea și culturalizarea tuturor o misiune prioritară. Copiii sunt un public generos, iar emisiunile pentru ei au...

Teatrul radiofonic pentru copii
Pro Memoria luni, 29 aprilie 2024

Institutul de Documentare Tehnică al României

Instituțiile sunt, în general, percepute ca spații reci, depersonalizate, în care o autoritate își impune ordinea și voința asupra...

Institutul de Documentare Tehnică al României
Pro Memoria luni, 15 aprilie 2024

Umorul românesc de dinainte de 1989

Regimurile politice dictatoriale, autoritare și iliberale nu agreează umorul deoarece acesta este o manifestare a libertății personale a...

Umorul românesc de dinainte de 1989

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company