Basarabia 205

basarabia 205 Tratatlu di irine fu simnat Bucureşti tru cunuscuta hani a pramateftului armean Manuc, tu 28 di mai 1812, şi vulusea arachearea ali Basarabie di cătra Rusia. Lu ntribam istoriclu Andrei Cuşco di la Universitatea dit Chişinău cari fu cadrul european cari f

Protlu polim ruso-turc a secolului 19-ti dit lungul siniru di conflicte anamisa di ateali dauă imperii ahurhea tru 1806 şi va s-poarta kiro di 6 ani, până tru 1812. Bitisita a lui, tra românii dit Moldova, vrea s-hibă un tragic. Vasilia eara aruptă ndauă prit arachearea di cătra Rusia a părtil’ei dit apirita, atea anamisa di arâurli Prut şi Nistru, cari va s-poarta numa di Basarabia. Veacl’ia rivalitate ruso-turcă şi planurile a askerilor franceze tra s-duca tru apirita ali Europa vrea li minteasca relaţiile europene dit regiune. Napoleon I, prit acordul di Tilsit dit 1807, eara simfun ca Rusia s-aracheasca principatele române Moldova şi Muntenia tru caz di victorie contra a turtalor.

Tratatlu di irine fu simnat Bucureşti tru cunuscuta hani a pramateftului armean Manuc, tru 28 di mai 1812, şi vulusea arachearea ali Basarabie di cătra Rusia. Lu ntribam istoriclu Andrei Cuşco di la Universitatea dit Chişinău cari fu cadrul european cari feati ca anlu 1812 s-hibă una turnură extrem di importantă tru istoria a românilor basarabeni:

 

 

”Easti cadealihea că zburam ti aruperea ndauă a Principatlui ali Moldova. Easti importantu s-cundil’em că atea aracheari s-fati tru un momentu multu critic tra Imperiul rus, dimi tru contextul di ndridzeari tra aputrusearea napoleonieana. Ase că, polimlu ruso-turc, cari s-avea lundzita kiro di 6 ani, avea ahurhita tru 1806, lipsea sa s-bitiseasca ntraoara. Atea fu prioritatea cari exighiseasti cate avem aza atea dizvarteari a evenimentelor. Dimec, planurile iniţiale ale Imperiului rus eara multu ma ambiţioase, dimi eara zborlu ti arachearea a daulilor principate române. Atel eara scupolu di la cari avea nchisita amiralu Alexandru I tru negocierile a lui cu Napoleon ninti di 1812. Ma amanat, s-achicasi că masi Moldova lipsea sa-li si da ali Rusie. Căta primveara a anlui 1812, ruşii eara hazari s-tragă mana, avândalui tru videala că evenimentele eara apreasi, şi s-aracheasca masi Moldova, ama până la Siret.”

 

 

 

Di la caftarli maximale di dininti di conflict, tra s-li l’ia ateali dauă principate române Moldova şi Muntenia, aruşl’ii s-danasira masi la Moldova, pi cari unaoară cu dizvartearea a evenimentelor li ajustara masi la apirita ali Moldova. Andrei Cuşco: ”Cate agiumsi Prutlu sinur până tru soni? Di furn’ia ca instrucţiunile date di amiralu Alexandru I cata plenipotenţiarl’i a lui, dimi tru ahurhita al Mihail Kutuzov, yinitorul feldmareşal şi un di azvingatorl’i al Napoleon, şi ma amanat a amiralui Ciceagov, agiumtu Bucureşti după simnarea ali irine, spunea explicit că Prutlu eara atea dit soni limită teritorială la cari ruşii vrea u aproachi. Pi 28 di mai 1812 avem, dimi di furn’ia ali irini di Bucureşti, apariţia a unei naua regiuni cari nica nu u avea numa di Basarabia. Tru protlu an di stăpuiri arusă, ea u avea numa, aplo, “Moldova di anaparti di Nistru”, dit perspectiva arusă, cadealihea, şi cari nu avea niti un precedentu, niti dit videala istorica, niti dit videala geografic, niti teritorial. După cum ghini sa ştie, “Basarabia” eara masi numa a regiunil’ei suditi, a Bugeaclui, acatat di tătari până tru kirolu a polimlui aruso-turc dit 1806-1812.”

 

 

 

Nascanta istorici spun, pi baza a documentelor, că kirearea ali Basarabie poate si s-faca masi di furn’ia a niaxiil’ei a negociatorlor otomani. Cara aeşta vrea s-amana simnarea ali irine, aruşl’ii nu vrea s-aracheasca niti barimu Basarabia. Lu nribam Andrei Cuşco desi aestă teorie easti ti pistipseari: ”Sa zburasti multi ori desi ti paradigmă, sultanlu otoman vrea s-aştipta ndoi mesi până la aputrusearea al Napoleon, vahi nu vrea s-fatea arupearea a Principatlui ali Moldovea ndauă. Eu voi sa spun că nu s-poati s-dai apandisi ndreptu la aestă ntribari, ama pot să spun că alternativili eara multiple. Catea ti s-feati fu masi una dit alternativele posibile. Am spusa că arachearea ali Moldova eara naetea iniţială a amirălui ali Rusie. Putem sa speculam, ma s-acatam tru isapi ateali alternative, ti vrea s-fatea cara aruşl’i vrea s-aracheasca tuta Moldovă? Nu easti exclus ca tut proiectul naţional românesc s-nu agiundzea limbid tru formula ti u cuuştem aza.”

 

 

 

Rusia eara tru mplină expansiune cătra tute punctele cardinale şi irusea a l’ei nu putea s-hiba danasita. Andrei Cuşco spuni că, cu tuti marli alaxeri cari vinira tra român’il’i basarabeni, poate sa s-veada şi una parti bună tru tut atel arău babagean ti s-feati prit irinea di Bucureşti şi anexarea ali Basarabie: ”Easti multu puţan probabil ca aruşl’ii vrea si s-danaseasca la Nistru, eara limita ti u avea agiumtă tru 1792. Aestă versiune a evenimentelor scoasi tru videala  una dilemă tra elitele, ma puţan tra populaţia dit teritoriu. Di atumtea, alanta parti ali Moldova dusi cata unirea cu Muntenia tamam ca una contrapondire andicra di Rusia. Vara turlie, anexiunea dit 1812 ayun’iusi proiectul di unire a principatelor ali Muntenie şi Moldova, şi dit aesta videala avem una consecinţă pozitivă. Ama dit videala a basarabenilor cadealihea că aestă versiune a disvartearil’ei evenimentili adusi nai si multu greali complicaţii.”

Arachearea ali Basarabie di cătra Rusia dusi la una decuplare a l’ei di istoria a român’ilor di anaparti di Prut. Cu tuti că până tru 1828 Basarabia s-harsi di autonomie şi tru an’il’i 1830 ligăturli anamisa di ateali dauă mealuri a Prutlui ma largu existara, cătra anlu 1848 Basarabia eara acutotalui integrată tru Rusia.

 

Autor: Steliu Lambru

Armanipsearea: Tascu Lala


www.rri.ro
Publicat: 2017-06-05 18:36:00
Vizualizari: 399
TiparesteTipareste