NATO şi ameninţarea teroristă

nato şi ameninţarea teroristă Pe fondul intensificării atentatelor, liderii NATO dau un semnal clar - Alianţa Nord-Atlantică rămâne unită în faţa terorismului sub orice formă şi va răspunde coordonat ameninţărilor la adresa statelor aliate.

Pe fondul intensificării atentatelor, liderii NATO dau un semnal clar - Alianţa Nord-Atlantică rămâne unită în faţa terorismului sub orice formă şi va răspunde coordonat ameninţărilor la adresa statelor aliate. Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a anunţat că NATO se va alătura coaliţiei împotriva organizaţiei Stat Islamic şi va crea o structură de informaţii asupra terorismului la Cartierul General. În acelaşi timp, s-a decis şi desemnarea unui coordonator pentru eforturile Alianţei împotriva terorismului. Cum pot fi interpretate aceste decizii?


Profesorul universitar Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor, explică: "Europa s-a confruntat în ultimii ani cu efectele acestei acţiuni teroriste şi, e adevărat, în mare măsură există deja principiul terorismului din interior, deci inamicul din cetate, însă în egală măsură există zonele acelea care sunt controlate de organizaţii teroriste DAESH, Stat Islamic în Siria, Irak care favorizează deplasarea luptătorilor străini, pregătirea acestora şi am văzut însângerat şi Parisul şi Berlinul şi Londra. Este un flagel care ne priveşte şi ne ameninţă pe toţi." 


Alianţa Nord-Atlantică a viitorului trebuie să cuprindă o concentrare mai puternică asupra terorismului şi imigraţiei, precum şi ameninţării puse de Rusia frontierelor noastre estice şi sudice, declară noul lider de la Casa Albă. Din aceste motive, a adăugat Donald Trump, am fost foarte, foarte direct cu secretarul general NATO şi cu membrii Alianţei Nord-Atlantice spunându-le că ţările NATO trebuie ca în cele din urmă să contribuie cu partea lor de cheltuială şi să-şi respecte astfel angajamentele. Adică, alocarea a două procente din PIB pentru Apărare. 


Invitat la Radio România, analistul militar Alexandru Grumaz a estimat că sunt trei paliere pe care aliaţii trebuie să le abordeze cu preşedintele american, care rămâne ferm pe poziţie în ceea ce priveşte contribuţia financiară a fiecărui stat membru NATO: "Ţările aliate trebuie să participe la acest efort financiar care se face în Alianţă, să împartă acest efort pentru Alianţă şi pentru propriul interes în acordarea de 2% din PIB pentru apărarea ţării respective. 1 - împărţirea obligaţiilor financiare şi cheltuielilor pentru apărarea fiecărui stat, doi - angajamentele pe care Donald Trump le ia faţă de securitatea europeană şi trei - rolul NATO în efortul antiterorist - acestea sunt cele trei mari probleme care trebuie dezbătute la ora actuală."Probleme de dezbătut în condiţiile în care toţi aliaţii sunt de aceeaşi părere, exprimată de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg - "NATO este mai mult decât un tratat, mai mult decâ o organizaţie. NATO întruchipează legătura unică dintre Europa şi America de Nord"


Analistul politic Iulian Chifu face o trecere în revistă a angajamentelor la nivelul Alianţei, angajamente pe trei direcţii: "În primul rând, la nivel financiar, într-adevăr alocarea a 2% din PIB, iar până la sfârşitul acestui an fiecare stat membru va trebui să-şi prezinte propriul calendar de angajamente pentru a ajunge la acea ţintă. Încă de la summitul NATO din Ţara Galilor din 2014, reluat la summitul NATO de la Varşovia de anul trecut, acest angajament a fost luat prin unanimitate de către toţi aliaţii. E doar vorba de a respecta. A doua componentă pe cash, pe zona financiară, e vorba de 20% din această sumă să fie alocată unor capabilităţi de ultimă generaţie, cercetării şi dezvoltării în acest domeniu, pentru că, iată, se vede că ţările europene încep să piardă capacitatea de interoperabilitate cu Statele Unite. Alianţa a constatat, nu o singură dată, faptul că are nevoie de anumite capabilităţi pentru a putea să se apere împreună, Deci, între investiţiile care vor fi făcute vor fi şi cele care sunt deficitare la nivelul întregii Alianţe, pe care le vor lua un aliat sau altul. Şi, cea de-a treia ţine de angajamentele pentru misiunile NATO." 


Va reuşi Alianţa Nord-Atlantică să pună la punct toate aceste aspecte într-un termen rezonabil? Din nou, Iulian Chifu: "Nu se pune problema să nu le pună la punct. E vorba de Alianţa Nord-Atlantică, de ţări care s-au angajat. Fiecare este responsabil şi stat suveran, şi, în momentul în care şi-a asumat prin semnătură documentele de care vorbim, şi sunt rezultatul negocierilor şi acordului tuturor membrilor Alianţei, din acel moment nu cred că sunt semne de întrebare."  România îşi doreşte ca Alianţa Nord-Atlantică să fie puternică, unită şi coezivă, iar flancul estic să fie bine consolidat într-un mod echilibrat, este prioritar ca zona Mării Negre să rămână în centrul atenţiei, iar relaţia transatlantică să fie întărită. În ceea ce priveşte Rusia, trebuie să existe o abordare unitară, este poziţia Bucureştiului, exprimată de şeful statului, Klaus Iohannis. 


www.rri.ro
Publicat: 2017-06-09 14:25:00
Vizualizari: 269
TiparesteTipareste