Turism viticol în România

turism viticol în românia România este unul dintre principalii producători de vinuri din lume, clasându-se anul trecut pe locul 13 la nivel mondial şi pe locul şase în Uniunea Europeană ca nivel al cantităţii de vin realizate.

România este unul dintre principalii producători de vinuri din lume, clasându-se anul trecut pe locul 13 la nivel mondial şi pe locul şase în Uniunea Europeană ca nivel al cantităţii de vin realizate, într-un clasament în care lideri sunt Italia, Franţa şi Spania. Producţia de vin a crescut cu 64% faţă de anul 2016 potrivit datelor comunicate de Oragnizaţia Internaţională a Viei şi a Vinului. Turismul viticol a cunoscut o creştere notabilă anul acesta, interesul pentru degustarea de vinuri la crame fiind tot mai mare. Alina Iancu, fondator crameromania.ro şi revino.ro , promotoare a turismului viticol din România, ne explică ce presupune oprirea la o cramă. "Vizitarea unei crame în prezenţa personalului specializat presupune observarea procesului tehnologic, degustarea a trei, cinci sau chiar zece vinuri, împreună cu gustări reci - fiecare cramă are mai multe pachete, şi chiar plimbări prin vie. Până la urmă, avem nevoie să ieşim în natură, dacă starea vremii e favorabilă. Turistul trebuie să ştie că o vizită la o cramă durează aproximativ două ore. Rezervarea în prealabil este necesară cu zece sau chiar cu 30 de zile înainte, în cazul grupurilor mari. Perioadele foarte solicitate sunt în preajma lunilor august şi octombrie. La cerere, se poate oferi prânz şi cină, fie de către cramă, fie de o firmă de catering. De asemenea, se oferă şi cazare. Aceasta se poate face chiar la cramă, iar de cele mai multe ori în apropierea cramelor. Sunt doar 14 crame identificate în momentul acesta, în România, care oferă şi spaţii de cazare. Transportul se va face ori cu maşina personală, ori cu un microbuz rezervat în prealabil."


În general, prezentările la crame se fac şi în limba engleză. Mai rar în alte limbi, dar, cu siguranţă, veţi găsi personal calificat pentru limba engleză, continuă Alina Iancu. Iar dacă veţi dori spre ce cramă vă îndreptaţi, este bine să ştiţi că, de anul acesta, aveţi la dispoziţie şi o hartă. "Prin proiectele mele, promovez deja turismul viticol de trei ani deja. În ultimele luni, am scos chiar o hartă în format print. Ea există în format electronic şi se poate descărca de pe internet, însă am tipărit-o şi am oferit-o cramelor, magazinelor specializate în vinuri din România. Pe lângă crame, se pot remarca oraşele principale şi alte câteva obiective turistice care se pot vizita în zonă. Harta este în limbile română şi engleză, iar pe spatele hărţii este o scurtă descriere a soiurilor autohtone. Până la urmă, noi trebuie să promovăm ce este al nostru, iar România are soiuri autohtone. Pe spatele hărţii, există o scurtă descriere a soiurilor locale: Feteasca Regală, Feteasca Neagră sau soiuri mai puţin cunoscute: Crâmpoşie Selecţionată sau Negru de Drăgăşani."


Alina Iancu, fondator crameromania.ro şi revino.ro se declară îndrăgostită de podgoria Drăgăşani. Recomandă, însă, cu drag şi Transilvania, unde cramele nu sunt foarte apropiate. Prin urmare, vizitarea unei crame se poate lega de vizitarea altor obiective turistice din zonă. Dacă în Dealu Mare, Drăgăşani şi Banat cramele sunt la cinci minute una faţă de cealaltă, în Transilvania, distanţele sunt foarte mari.


În partea de est a României, în apropiere de ţărmul Mării Negre, se află multe suprafeţe cultivate cu viţă de vie. Despre turism viticol şi nu numai ne vorbeşte în continuare Paul Fulea, acţionar principal al Cramei Histria, din judeţul Constanţa.  "În privinţa turismului viticol sau a turismului în general, Crama Histria oferă o experienţă integrată. Nu ne limităm doar la a conduce turistul în plantaţia de vie. Prin prisma poziţionării acestei plantaţii, la zece km de Marea Neagră şi la opt km de Cetatea Histria, îndrumăm turiştii spre o experienţă completă. După ce prezentăm plantaţia şi soiurile de vie pe care le avem în grijă, le şi arătăm zona în care s-a închis Marea Neagră (Lacul Sinoie - n.r.) şi Cetatea Histria, îi îndemnăm să viziteze primul oraş construit pe teritoriul actual al României. Îi îndemnăm să vadă şi Cheile Dobrogei, un monument natural extraordinar, din vremea Cretacicului, situat la 15 km. Apoi, le oferim o degustare în cramă, prin care vor face cunoştinţă cu vinurile pe care le producem, dar şi cu gastronomia locală. Însoţim aceste vinuri cu plăcinte dobrogene specifice, plăcinte cu brânză, cu praz sau cu foi de ştevie."


Cheile Dobrogei reprezintă o zonă de o deosebită frumuseţe, a cărei promovare a început din 2011. Cei care au ajuns în zonă au fost minunaţi de peisajul sălbatic, de stâncile din calcar, cu forme care mai de care mai ciudate. Grupurile de turişti însoţite de ghid pot afla informaţii despre cele 14 peşteri de acolo. Dintre acestea, cea mai spectaculoasă, Peştera Liliecilor, se dezvoltă pe două nivele şi are două galerii separate.


Paul Fulea, acţionar principal al Cramei Histria, despre experienţa cu turiştii. "Eu sunt vorbitor de limbă engleză şi, în principal, eu întâmpin turiştii, astfel încât să le pot povesti toată istoria Cramei Histria şi a plantaţiei de vie. Vara aceasta am intrat în circuitul turistic. Am avut o experienţă plăcută cu turişti japonezi care au fost foarte încântaţi de vizita făcută la noi. Noi am încheiat şi un parteneriat cu cherhanaua de la baza Cetăţii Histria şi am inclus în pachetul turistic posibilitatea ca turiştii care ne vizitează să ia masa acolo, la un tarif special. Turiştii japonezi au achiziţionat acesta pachet, iar experienţa lor a fost deosebită. Am primit multe mesaje de mulţumire la câteva zile după încheierea vizitei. Îi aşteptăm cu drag pe toţi cei care sunt interesaţi atât de vinurile dobrogene de calitate, cât şi de Dobrogea de nord, o zonă extraordinară şi prea puţin cunoscută atât de către turiştii români, dar mai ales de către cei străini."


Vă invităm, aşadar, să faceţi o incursiune în gastronomia românească, să vă bucuraţi de arome inedite şi să cunoaşteţi oamenii din spatele viei, mereu pregătiţi să vă primească.


www.rri.ro
Publicat: 2017-10-26 11:12:00
Vizualizari: 254
TiparesteTipareste