România şi securitatea cibernetică

românia şi securitatea cibernetică Într-un interviu pentru Radio România, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a amintit că Bucureştiul acordă o atenţie specială strategiei globale de politică externă şi de securitate şi cooperării dintre Uniune şi Alianţa Nord-Atlantică.

Membră a NATO din 2004 şi a Uniunii Europene din 2007, România este profund implicată, alături de celelalte ţări membre, în tot ceea ce ţine de politica de securitate. Într-un interviu pentru Radio România, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, a amintit că Bucureştiul acordă o atenţie specială strategiei globale de politică externă şi de securitate şi cooperării dintre Uniune şi Alianţa Nord-Atlantică: "România este astăzi, nu doar un beneficiar al NATO, ci participă relevant la deciderea şi urmărirea obiectivelor aliate, fie că vorbim de consolidarea posturii de apărare şi descurajare a NATO pe flancul estic, în echilibru şi coerenţă între zonele nordică şi sudică, de găzduirea sistemului de apărare antirachetă, de contribuţiile foarte serioase pe care le-am avut în Afganistan, de sprijinul pe care îl oferim pentru securitatea cibernetică a Ucrainei. Creşterea bugetului Apărării la 2% din produsul intern brut în acest an ne-a întărit această credibiltiate şi pe plan internaţional. Avem de fixat şi de certificat aceste capacităţi în perspectiva summit-ului NATO din 2018."


Reuniţi, în această săptămână, la Bruxelles, într-o şedinţă centrată pe eforturile de adaptare ale Alianţei la provocările Secolului XXI, miniştrii Apărării din ţările membre NATO au analizat, în principal, măsuri pentru îmbunătăţirea tranzitului trupelor aliate, atât peste Atlantic, cât şi în interiorul Europei, întărirea apărării cibernetice, programul de înarmare al Coreii de Nord, dar şi trimiterea de trupe suplimentare în Afganistan. NATO a decis constituirea a două noi comandamente care să-i întărească capacitatea de a interveni în sprijinul ţărilor aliate, mai ales cele europene, în eventualitatea unui conflict. Unul dintre acestea priveşte circulaţia în Atlantic, iar altul serveşte nevoile logistice ale NATO. 


Miniştrii au decis, pe de altă parte, să integreze mijloacele naţionale de apărare cibernetică cu cele ale Alianţei. "Vom integra capabilităţile cibernetice naţionale în misiunile şi operaţiunile NATO, la fel cum am făcut-o cu capabilităţile convenţionale, precum navele, tancurile sau avioanele. Ele vor rămâne sub control naţional, dar vor fi integrate cu misiunile NATO", a explicat şeful Alianţei, Jens Stoltenberg. Tema privind securitatea are o nouă dimensiune şi acest lucru este legat de securitatea cibernetică. Nicio ţară nu se poate descurca singură, de aceea şi în cadrul Comisiei Europene a fost propus un pachet de măsuri concrete, una dintre acestea fiind cadrul comun de certificare a produselor de securitate, a declarat, pe de altă parte, la Bucureşti, comisarul european pentru economie şi societate digitală, Mariya Gabriel. Pentru noi, acesta este un pas înainte, a declarat comisarul -  pe de o parte, consumatorii trebuie să ştie la ce nivel de securitate răspunde un produs, pe de altă parte, dorim să aducem beneficii companiilor europene, un certificat care să fie recunoscut în întreaga UE, reducând sarcina administrativă şi financiară. 


Subiectul a fost dezbătut în cadrul unei conferinţe internaţionale având tema "Noi provocări globale în domeniul securităţii cibernetice", eveniment la care s-a pus accent pe potenţialul sectorului digital. "În prezent, prea mult conţinut care circulă pe internet instigă la terorism sau radicalizare. 41% din conţinutul ilegal deja marcat nu este îndepărtat, iar 28% din acesta rămâne mai mult de 24 de ore. Se ştie că cel mai puternic impact al acestor materiale este în primele două ore", a adăugat oficialul european. Potrivit ministrului român delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, "în fiecare an, costurile lipsei de protecţie online se ridică la 400 de milioane de dolari. Dacă nu reuşim să facem ceea ce ne-am propus în plan european, în plan naţional, costurile se pot ridica la 2,1 trilioane de dolari, ceea ce înseamnă costuri enorme şi care se vor răsfrânge asupra consumatorului, nu doar a companiilor, a administraţiei publice." 


România trebuie să se implice mai mult în crearea unei reale pieţe a securităţii cibernetice şi să-şi consolideze poziţia de lider regional în domeniu, a apreciat, la rândul său, ministrul comunicaţiilor, Lucian Şova. El a atras atenţia că cetăţenii, dar mai ales companiile, trebuie să conştientizeze şi pericolele, nu numai avantajele pe care le aduce schimbul rapid de informaţii pe internet. Lucian Şova: "Trebuie să încurajăm mediul de afaceri să înţeleagă pericolele care se află la tot pasul din perspectiva cibernetică, pe de altă parte să contribuim în mod activ şi la crearea unei pieţe cinstite, corecte, care să funcţioneze şi să-şi aducă aportul la întărirea securităţii în acest domeniu." Cifrele arată că până în 2020 vor fi 4,1 miliarde de utilizatori de internet şi peste 26 de miliarde de dispozitive de reţea, practic de trei ori mai mult decât populaţia globală. În termeni economici, acest lucru înseamnă un mare plus la dezvoltarea europeană şi, implicit, cea globală. Estimările sunt că, până în 2020, sectorul digital poate aduce peste un trilion de dolari. Dar şi costuri. Iar statisticile arată că deja peste peste jumătate dintre companiile europene s-au confruntat cu un atac cibernetic.


www.rri.ro
Publicat: 2017-11-10 12:50:00
Vizualizari: 317
TiparesteTipareste