Negocierea Brexitului din perspectiva UE (I)

negocierea brexitului din perspectiva ue (i) Uniunea Europeană, din care România face parte din anul 2007, se confruntă, pe zi ce trece, cu noi provocări.

Uniunea Europeană, din care România face parte din anul 2007, se confruntă, pe zi ce trece, cu noi provocări. Poate cea mai mare provocare este cea a ieşirii din Uniune a Marii Britanii, una dintre principalele puteri economice şi politice, pe plan european şi mondial. Reţeaua europeană de radio Euranet Plus, în care Radio România este membru fondator, a organizat recent o dezbatere cu Michel Barnier, negociatorul-şef din partea Uniunii pentru acordul care urmează a fi încheiat cu Regatul Unit cu privire la Brexit. Pentru început, Michel Barnier descrie cadrul politico-economic în care se poartă aceste negocieri : "Avem un context nou după 2016-2017. În 2016 a fost referendumul pentru Brexit, un referendum unic. Pentru prima dată o ţară, mai ales o ţară mare, vrea să părăsească Uniunea Europeană. Asta dovedeşte, între paranteze fie spus, că nu suntem prizonieri ai Uniunii Europene. Apoi, câteva luni mai târziu, a venit alegerea preşedintelui american Trump, care are un discurs nou privitor la relaţiile transatlantice. Avem un context geopolitic destul de grav, cu multă instabilitate, războaie, cu crize de cealaltă parte a Mării Mediterane, în Orientul Mijlociu, cu atentate la noi... Ne aflăm la un an de la teribilul atentat din Manchester, care a făcut 22 de morţi şi 800 de răniţi... Toate acestea crează liderilor europeni un sentiment grav, de responsabilitate. Am constatat acest lucru chiar de la începutul misiunii mele. Am ţinut să-i întâlnesc, în birourile lor, pe toţi cei 27 şefi de stat şi de guvern şi pe miniştrii importanţi care administrează chestiunea Brexitului în fiecare ţară. Apoi, bineînţeles, pe preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, pe preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pe preşedintele Parlamentului European, domnul Tajani... Există un sentiment, la toţi aceşti lideri - oricare ar fi ideile lor - de responsabilitate colectivă, de înţelegere a gravităţii situaţiei. Iar aceasta explică, în mare parte, mandatul care mi-a fost dat, pe baza unităţii de puncte de vedere, pentru unitate în negociere. Şi am ales, cu sprijinul lui Jean-Claude Juncker, să practicăm o metodă nouă - transparenţa totală, în aşa fel ca toată lumea să ştie, în timp real, ce se întâmplă în cadrul negocierilor. Publicăm imediat pe Internet poziţiile noastre în negocieri. Spun totul celor 27 de state membre şi spun totul Parlamentului European. Asta este ceea ce justifică şi ceea ce construieşte încrederea şi unitatea ".


Uniunea Europeană i-a dat lui Michel Barnier, fost comisar european şi fost, în mai mult rânduri, membru al guvernului francez, un mandat puternic de a negocia toate aspectele despărţirii de Marea Britanie. Forţa mandatului, spune însă Barnier, rezidă însă în unitatea europeană din spatele acestuia : "Eu fac parte dintre cei care regretă mult acest vot. Brexitul nu aduce valoare adaugată. Ambele părţi pierd. Cred ca împreună suntem mai puternici. Iar când vă uitaţi la toate provocările la care trebuie să răspundem, geopolitica, terorismul, apoi, dincolo de acestea, sărăcia, mai ales pe imensul continent african, apoi schimbările climatice, provocarea digitală... Când privim toate aceste provocări, problema pe care trebuie să ne-o punem este dacă - pentru a răspunde acestor provocări, pentru a fi respectaţi, pentru a ne apăra interesele, modelul nostru de economie socială de piaţă, valorile noastre, ca europeni - este mai bine să fim împreună sau separaţi? Este mai bine să fim solidari sau solitari? Din partea mea, răspunsul este, în mod definitiv, că trebuie să fim solidari, că trebuie să fim împreună, că trebuie să fim europeni, nu numai să fim patrioţi, nu numai să fim belgieni, letoni, portughezi, spanioli sau greci... Trebuie să fim europeni, pentru că, dacă nu, în lumea de astăzi, nu mai contăm. Nu avem greutatea necesară şi sunt alţii care hotarăsc pentru noi ".


Cel mai spinos punct de pe agenda negocierilor ţine de Irlanda. Partea de nord a insulei face parte din Regatul Unit, iar restul, din Republica Irlanda, membră solidă a Uniunii Europene. Michel Barnier, negociator-șef din partea Uniunii Europene pentru negocierea ieșirii Marii Britanii din UE, ne dă detalii : "Chestiunea privitoare la Irlanda şi Irlanda de Nord este creată de retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Chestiunea Brexitului este cea care a generat problema pe care vrem s-o rezolvăm în Irlanda şi Irlanda de Nord. Şi aş vrea doar să amintesc celor care ne ascultă peste tot în Europa despre ce este vorba în Irlanda. Acum nici 20 de ani existau, între diferitele comunităţi, mai ales din Irlanda de Nord, catolică şi protestantă, mari disensiuni. Multe tragedii... Nu trebuie să uităm acest lucru! Iar oameni curajoşi, oameni de stat, irlandezi, în special din Nord - cu sprijinul guvernului irlandez, al preşedintelui american, cu sprijinul Londrei - au stabilit un proces de pace, de stabilitate, încadrat de un  document numit The Good Friday Agreement, care a avut drept consecinţe nu numai o cooperare în toate sensurile, pe toate subiectele între diferitele comunităţi, dar ci şi faptul ca, în interiorul insulei Irlanda, nu mai există frontieră. Există o libertate totală de circulaţie pentru toţi oamenii, pentru mărfuri, pentru capitaluri şi servicii. Iar acestea sunt condiţii necesare stabilităţii şi păcii. Cunosc bine acest proces, eram comisar european în anii '90, şi nu sunt dispus să-l fragilizez. Şi nimeni nu vrea să-l fragilizeze. Guvernul britanic, guvernul de la Dublin şi Uniunea Europeană şi-au luat angajamentul să păstreze în vigoare The Good Friday Agreement, să nu existe o graniţă « dură », să existe o graniţă invizibilă. Dar acum, Regatul Unit părăseşte Uniunea Europeană, părăseşte Piaţa Unică, părăseşte Uniunea Vamală... Este ceea  ce ne spune astăzi. Or, dintr-o dată, avem o obligaţie, pentru că Republica Irlanda rămâne în Uniunea Europeană şi vrea să rămână în cadrul Pieţei Unice, deci trebuie să protejăm integritatea acestei Pieţe şi să controlăm marfurile care intră şi ies. Este o problemă care ţine de protecţia consumatorilor şi a întreprinderilor. Trebuie să păstrăm controlul fără a reconstrui frontiera. Şi ceea ce am propus reprezintă o soluţie excepţională, o soluţie unică - şi aici avem opinia celor 27 de şefi de state şi de guverne, solidari cu guvernul de la Dublin - şi care este aceea de a integra în mod excepţional Irlanda de Nord în Uniunea noastră Vamală şi în reglementările noastre, fapt necesar pentru a salvgarda cooperarea Nord-Sud şi a salvgarda integritatea pieţei interne. Atât timp cât nu va apărea o opţiune mai bună, în viitor... Dar nu vom avea un acord de retragere ordonată a Regatului unit în octombrie sau noiembrie dacă nu va exista o soluţie operaţională pentru Irlanda în acest acord ".


Românii se numără printre cei mai mobili cetăţeni în interiorul Uniunii Europene, iar perspectiva Brexitului îi îngrijorează în mod serios, mai ales în vederea prezervării drepturilor celor care sunt, actualmente, rezidenţi în Marea Britanie, dar şi din perspectiva libertăţii de circulaţie după ieșirea din UE a Marii Britanii. În acest sens, în cadrul dezbaterii, Radio România l-a întrebat pe negociatorul-şef al Uniunii în ce masură se poate garanta, pe viitor, menținerea mobilității cetățenilor UE în Marea Britanie, în special pentru muncă și studii? Michel Barnier : "Trebuie să distingem, atunci când vorbim despre cetăţeni...Întâi, cei care sunt deja acolo, cei care au făcut această alegere, studenţi, medici... Sunt, de pildă, mulţi medici români sau bulgari care muncesc în sistemul de sănătate britanic... Sunt în total, după cum am aflat de la un jurnalist român, aproape 330 - 350 de mii de români care trăiesc şi muncesc acolo, care participă la economia si progresul Regatului Unit. Pentru toţi aceştia - şi, cu ei, pentru cele trei milioane şi jumătate de cetăţeni europeni care trăiesc şi muncesc în Marea Britanie şi pentru milionul şi jumătate de cetăţeni britanici care trăiesc şi muncesc într-una dintre cele 27 de ţări ale Uniunii - am ajuns la un acord de principiu cu britanicii pentru a le garanta drepturile, pe toată durata vieţii, inclusiv drepturile sociale, securitatea socială, protecţia socială, alocaţiile familiale, pentru ei inşişi şi pentru familiile lor. Pe întreaga durată a vieţii. O altă chestiune este situaţia cetăţenilor care se vor deplasa într-un sens sau altul după ieşirea Regatului Unit. Drepturile pe care le‑am convenit cu Regatul Unit sunt drepturi care vor fi garantate, dacă totul va merge bine, nu numai până în ziua Brexitului, ci până la sfârşitul unei perioade de tranziţie care se va termina pe 31 decembrie 2020. Or, atât timp cât cetăţenii fac alegerea de a se muta în Regatul Unit până pe 31 decembrie 2020, sub rezerva că vom avea un acord cu britanicii, drepturile lor sunt garantate. După aceea, totul va depinde de acordurile noastre viitoare cu britanicii şi de viitoarea lor politică privind imigrarea, pe care n-o cunosc ".


Subiectul este complex, motiv pentru care vom vorbi, despre alte aspecte legate de negocierea ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, într-o ediţie viitoare. 



www.rri.ro
Publicat: 2018-06-12 13:11:00
Vizualizari: 630
TiparesteTipareste