Campanie de protejare a apelor

campanie de protejare a apelor Majoritatea întinderilor de apă din Uniunea Europeană nu se găsesc într-o stare ecologică bună, potrivit ultimului studiu realizat de Agenţia Europeană de Mediu, în perioada 2010-2015.

Majoritatea întinderilor de apă din Uniunea Europeană nu se găsesc într-o stare ecologică bună, potrivit ultimului studiu realizat de Agenţia Europeană de Mediu, în perioada 2010-2015.  Au fost analizate peste 130 de mii de surse de apă, iar concluzia este că în întreaga Uniune Europeană apele s-au deteriorat într-un ritm alarmant. Ţările din Europa de Est au râuri şi lacuri mai curate decât cele din Vestul Europei, acolo unde densitatea populației și agricultura  sunt responsabile de poluarea chimică a apelor. Situaţia este alarmantă şi pe plan mondial. Specialiştii avertizează că lumea se îndreaptă către o criză a apei potabile, dacă nu se iau măsuri urgente. Calculele Organizaţiei Naţiunilor Unite indică faptul că până în 2050 circa cinci miliarde de oameni vor trăi în zone cu acces redus la apă. Un raport al Băncii Mondiale arată că aproximativ 70 de râuri importante din întrega lume au secat, în ultimii ani, din cauza sistemelor de irigare şi a consumului excesiv.

 

Ţările Uniunii Europene au la dispoziţie  Directiva cadru Apa pentru a proteja şi reface ecosistemele acvatice. Raportul însă arată că această directivă nu a fost pusă în aplicare pe teren. Exstă poluare în continuare pe majoritatea râurilor, în apele costiere și cele subterane.Mercurul şi cadmiul se fac vinovate de cele mai frecvent întâlnite cazuri de poluare chimică. Camelia Ionescu, coordonator naţional al Departamentului de  Ape Dulci la WWF România: "Doar 40% din corpurile de apă europene se află într-o stare bună sau foarte bună. Criteriile de evaluare a râurilor se bazează pe legislația existentă, pe Directiva Cadru Apa, dar și pe alte legislații care sunt asociete cu această Directivă. La acest studiu s-a ținut cont de parametrii fizico-chimici, de modul în care un râu este sufocat de activități umane, de intervenții fizice concrete gen regularizări, îndiguiri, barări... Toate aceste criterii au fost examinate de fiecare țară  atunci când și-au  evaluat râurile.  Insă s-a constatat că sunt multe lucruri de care nu s-a ținut cont de când această Directiva a fost pusă în aplicare, de la începutul anilor 2000 - Directivă care stabileşte obiective clare de atingere a calității bune a tuturor corpurilor de apă. Atunci, în 2000, s-au stabilit ținte de atingere a unei stări bune a apelor pentru anul 2015, dar nu s-au respectat. Multe țări au mers pe ideea de prelungire a atingerii acestor obiective, au folosit multe derogări. A fost o lipsă se ambiție a acelor țări  dar și  un mod ineficient în care a fost evaluată și percepută necesitatea de a investi în diverse măsuri, astfel încât râurile să ajungă într-o stare bună. Ce-i drept, această Directivă spune că toate excepțiile de genul acesta trebuie să se întâmple până în anul 2027. Până atunci trebuie să avem în Europa râuri de o bună calitate din punct de vedere ecologic".

 

Raportul Agenţiei Europene de Mediu arată că în România apele sunt, în mare parte, curate. În ultimii ani  au fost făcute investiţii majore în acest sector. 287 de localități au beneficiat  de fonduri pentru reabilitarea sau extinderea infrastructurii atât de alimentare, cât și de tratare a apei. Pentru perioada 2014-2020, sunt alocate 2,7 miliarde de euro pentru acest sector, au fost aprobate și 4 proiecte noi, unul dintre proiectele majore de investiție adoptate este localizat în București și beneficiază de o alocare de 200 milioane euro din fonduri europene.Camelia Ionescu:  "In România, procentul privind calitatea apelor este mult mai mare decât media europeană. Practic, încă mai avem râuri care sunt într-o stare bună, dar avem și destul de multe amenințări legate de sursele de poluare, un exemplu ar fi agricultura. Cred că aproape întreg teritoriul este desemnat ca o zonă  sensibilă la nitrați din surse agricole, pânza freatică este contaminată cu aceste substanţe. Sunt multe cazuri în care  fântânile nu puteau fi utilizate ca o sursă  potabilă. Ar trebui văzut  sistemul agricol cum ar trebui să  își planifice activitățile, astfel încât să   protejeze resursa acvatică".

 

Directiva Cadru Apă se află în prezent într-un proces de revizuire "fitness check". Verificarea ("fitness check") va analiza relevanța, eficiența, coerența și valoarea adăugată la nivelul UE a acestei directive, proces care include şi o consultare publică, lansată în septembrie 2018. Aproximativ 100 de ONG-uri lucrează, în prezent, la protejarea şi consolidarea aplicării acestei directive  şi lansează o campanie prin care solicită Comisiei Europene să apere Directiva Cadru Apă să rămână neschimbată, chiar dacă unele state membre doresc să slăbească această lege. Camelia Ionescu: "In acest proces de evaluare, există şi o componentă prin care cetăţenii îşi pot exprima poziţia, ideile şi pot transmite opiniile privind modul în care este gestionată apa. Acesta este momentul prin care cetăţenii pot spune  CE,  autorităţilor naţionale şi europene, cum văd ei implementarea directivelor şi protejarea râurilor, dacă această legislaţie este bună sau dacă poate fi îmbunătăţită. Ceea ce ştim noi este că pentru mulţi utilizatori de apă, dar şi pentru anumite autorităţi din diverse ţări, această directivă a dat destul de multe bătăi de cap, iar  intenţia este de a  transforma, de a modifica această directivă. Temerea noastră este că aceaste transformări vor duce la o micşoarare a obiectivelor şi la o relaxare  privind  modul în care noi gestionăm apa."

 

Consultarea publică se desfăşoară până la data de 4 martie 2019. Mai multe informaţii despre campania "Protejează apa" sunt disponibile pe site-ul wwf.ro/ protejeazăapa. 

 


www.rri.ro
Publicat: 2018-10-26 08:03:00
Vizualizari: 133
TiparesteTipareste