Raportul Comisiei Europene privind educaţia

raportul comisiei europene privind educaţia Sistemul de învățământ românesc râmâne în continuare lipsit de performanță, ratând țintele pe care şi le-a propus pentru o școală de calitate stabilite pentru 2020, arată Monitorul Educaţiei şi Formării publicat de Comisia Europeană în această toamnă.

Sistemul de învățământ românesc râmâne în continuare lipsit de performanță, ratând țintele pe care şi le-a propus pentru o școală de calitate  stabilite pentru 2020, arată Monitorul Educaţiei şi Formării publicat  de Comisia Europeană în această toamnă. Cu un sistem şcolar învechit, în care elevii nu au nici plăcerea  şi nici motivaţia de a învăţa, cu profesori slab remuneraţi, cu menţinerea decalajului dintre mediul rural şi urban, România nu a făcut progrese semnificative, în ultimii ani,  în domeniul educaţiei. Dacă ne referim la alocările din Produsul Intern Brut pentru educaţie, cu toate că sunt în creştere, ele continuă să fie cu mult sub media UE - 3,7% în 2016 faţă de media UE de 4,7% din PIB. In perioada 2014-1017, proporţia tinerilor care abandonează şcoală la terminarea clasei a VIII-a, în regmentul de vârstă 18-24 de ani, a fost de 18,1%, faţă de o medie europeană de 10,6%, apropiată de ţinta de 10% pentru 2020. Dar există şi un abandon şcolar care nu este cuprins în statistici - tineri care se înscriu la liceu, dar renunţă pe parcurs.


Specialiştii în educaţie susţin însă că aceste obiective s-au stabilit în anii 2008-2009 pe baza situaţiei de la momentul respectiv şi a unor prognoze cu privire la modul în care sistemul nostru de educaţie ar putea să progreseze şi că nu toate ţările au pornit din acelaşi punct, în anul în care şi-au stabilit  obiectivele. Referitor la rata de părăsire timpurie a şcolii, Ciprian Fartuşnic, directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, a declarat:  "În momentul de faţă, noi, la acest  indicator stăm destul de rău, pentru că în anul 2009, am stabilit la nivelul ţării noastre  ca acest indicator să aibă o ţintă de  11,3%. Practic, până în 2020 vrem să atingem această valoare. Proiecţia s-a bazat pe un scenariu moderat, pentru că, la momentul respectiv, chiar puteam  să ajungem fără probleme la această ţintă. Numai că a venit criza economică, lucrurile n-au mai evoluat asa cum ne-am dorit şi, în momentul de faţă, suntem destul de departe de această ţintă. Procentul este undeva la 18%. În prezent, un tânăr din cinci, în România, nu reuşeste să termine 10 clase"


În ceea ce priveşte învăţământul universitar din România, media celor cu studii superioare continuă să fie departe de media europeană, cu unele excepţii, după cum ne spune Ciprian Fartuşnic: "Un pic mai bine stăm la indicatorul referitor la rata participării la învăţământul terţiar, la universitate. Si aici există o anumită grupă de vârstă, care este luată în calcul, cea de 30-34 de ani, unde suntem foarte aproape de ţinta pe care ne-am propus-o pentru anul 2020 şi suntem unul dintre statele care a  înregistrat un progres semnificativ în această arie faţă de anul 2010. In momentul de faţă, învăţământul terţiar este singurul care are un nivel de finanţare, cel puţin procentual din bugetul total alocal educaţiei, care se apropie de alocarea realizată de alte state membre ale UE. In schimb, ponderea cheltuielilor din totalul cheltuielilor pentru educaţie în învăţământul preşcolar, primar şi secundar este mult, mult mai mică şi cred că principalul mesaj al Monitorului este reconsiderarea unor măsuri curente şi nevoia de a iniţia noi programe de sprijin pentru baza sistemului de educaţie reprezentată de aceste niveluri. Pentru că, în momentul de faţă, riscăm să avem o polarizare: copii care reuşesc şi care ajung să-şi finalizeze şi învăţământul superior şi chiar să meargă mai departe la mastere sau doctorate şi foarte mulţi copii (unul din cinci) care nu reuşesc să finalizeze învăţământul de bază"


Chiar dacă în România, doar 45% dintre elevi iau Bacalaureatul, există şi elevi care fac performanţă. Anual, mii de elevi participă la olimpiade naţionale şi internaţionale, iar unii studiază la cele mai prestigioase universităţi din lume Aceeaşi şcoală produce atât genii, cât şi analfabeţi, mai spune specialistul în educaţie, Ciprian Fartuşnic: "Noi, dacă am avea un sistem de educaţie,  cum spun mulţi "la pământ", n-am avea atât de mulţi copii care fac faţă uşor cerinţelor de educaţie când pleacă împreună cu părinţii în străinătate, nu am avea olimpici, nu am avea un număr atât de mare de copii care ajung să studinze în universităţi prestigioase din Vest şi să ocupe  apoi poziţii profesionale importante.. In schimb, problema mare pe care o avem este că aceştia reprezintă doar o parte a întregii poveşti. Avem, în schimb, foarte mulţi copii care ajung să aibă dificultăţi reale în a ţine pasul cu cerinţele la nivelul şcolii şi care ajung uşor, uşor să se "desprindă" de sistemul de educaţie, să-l abandoneze .. Numărul copiilor în afara sistemului de educaţie, confom unui studiu realizat de noi, este de ordinul a sute de mii şi de aceea este foarte important ca pe viitor accentul să fie pus pe măsuri de prevenire a acestui fenomen. Pentru că, în momentul în care un copil a căpătat obişnuinţa de a nu mai merge la şcoală, este mai greu să-l readuci la şcoală. Sistemul şcolar "A doua şansă" funcţionează acolo unde există şcoli care au un astfel de program, numai că, la nivel naţional, distribuţia centrelor şi şcolilor care oferă "A doua şansă" este foarte diferită şi merită să luptăm foarte mult pentru prima şansă, pentru ca fiecare copil să găsească în şcoală un loc în care să-şi atingă potenţialul, să se simtă sigur şi încurajat. De cele mai multe ori, şcolile sunt o cauză a abandonului şcolar, pentru că nu reuşesc să-şi adapteze suficient oferta educaţională, strategiile didactice la nevoile atât de diferite ale copiilor din sala de clasă"


Studiul european mai arată că rata de angajare a noilor absolvenţi (20-34 de ani) , în perioada 2014-2017, a fost de 76% la o medie europeană de 80,2%. Cei cu studii superioare reprezintă 87,4%, peste media UE de 84,9%. 


www.rri.ro
Publicat: 2018-11-07 11:24:00
Vizualizari: 124
TiparesteTipareste