Organizații civice în lupta contra poluării

organizații civice în lupta contra poluării Calitatea scăzută a aerului din Capitală e resimțită din plin, de câțiva ani, de toți bucureștenii.

Calitatea scăzută a aerului din Capitală e resimțită din plin, de câțiva ani, de toți bucureștenii. Ea a fost recunoscută și de Curtea de Justiție a UE care în această primăvară, a condamnat România pentru eșecul sistematic de a reduce poluarea din București, condamnare pronunțată la capătul unui lung proces de infringement început cu câțiva ani mai devreme. De asemenea, statisticile din domeniul sănătății arată că, din cauza poluării aerului, în România se pierd mai mulți ani de viață sănătoasă decât în India. Iar date din 2018, indicau că atmosfera toxică omoară în fiecare an peste 23 000 de români, provocând boli precum cancer pulmonar, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, infecții respiratorii inferioare și boală pulmonară obstructivă cronică. Iar aceste boli au și efecte economice.  


Conform studiului recent "Impactul poluării aerului asupra costurilor pentru sănătate", publicat de Alianța Europeană de Sănătate Publică, Bucureștiul înregistrează anual pierderi de 6,35 miliarde de euro, însemnând costuri generate de impactul poluării aerului asupra sănătății locuitorilor. Fiecare bucureștean pierde anual 3004 euro ca efect al poluării asupra sănătății sale în timp ce costurile sociale produse de poluare se ridică la 1810 euro în medie pentru fiecare român. Este limpede că măsuri de diminuare a poluării trebuiau luate de mult. Dar pentru asta, trebuie știut cu exactitate care sunt substanțele cele mai nocive pe care le inhalăm fără să vrem, în ce cantitate și în ce zone se concentrează. 


Așadar, mai multe organizații non-guvernamentale au pus la punct platforma Aerlive, lansată cu aproximativ un an în urmă, pe 12 decembrie 2019. Proiectul a presupus instalarea de senzori ce măsoară calitatea aerului în București și prezentarea valorile indicate pe o hartă online ce poate fi accesată de orice locuitor al capitalei și nu numai. Senzorii Aerlive măsoară nivelul particulelor în suspensie PM10 și PM5, dar și cinci tipuri de gaze toxice. De ce a fost nevoie de intervenția societății civile pentru a măsura nivelul poluării, aflăm de la coordonatoarea platformei Aerlive, Oana Neneciu. 

 Nevoia acestei platforme era una destul de stringentă în București și este în continuare și în alte orașe care au probleme majore cu poluarea. De ce ne-am gândit noi că ar fi necesară această platformă? Stațiile de monitorizare de la nivelul rețelei naționale și oficiale deținute de Ministerul Mediului nu funcționau corespunzător și încă nu funcționează. Problema lor este că sunt foarte depășite, trebuiau aduse la zi sau modernizate din cinci în cinci ani și asta nu s-a întâmplat niciodată în cei 15 ani de când au fost înființate.  În plus, nu funcționează constant și, când nu ai date furnizate constant, nici nu poți să faci evaluări și monitorizări foarte precise. O altă problemă îl reprezintă numărul foarte mic al acestor stații: pentru București, funcționează 8, dintre care două sunt, de fapt, amplasare în Ilfov. Aceste stații de monitorizare a aerului funcționează cam 60%-70% din timp. Dar chiar și așa, aceste stații înregistrează și ele valori foarte mari, foarte des.


În București, cauzele principale ale poluării sunt traficul auto, mai precis emisiile gazelor de eșapament, și încălzirea centralizată a locuințelor. Ce se întâmplă cu aerul pe care-l respirăm în aceste condiții, ne spune tot Oana Neneciu, coordonatoarea Aerlive: Avem fenomenul de smog în București în lunile de iarnă și de primăvară. Anul trecut începând cu decembrie, de la lansarea platformei noastre, valorile concentrațiilor particulelor în suspensie au fost foarte mari până prin luna martie a anului curent când odată cu decretarea carantinei acestea au scăzut. Ce este mai grav e faptul că există episoade de poluare masivă în timpul weekendurilor când am înregistrări depășiri de cinci sau șase ori ale nivelului acceptabil pentru sănătatea umană ale particulelor PM 10 și PM5. S-a întâmplat de câteva ori în luna martie. A fost un prim semnal de alarmă legat de acest fenomen. Nici nu noi nu știam de el, ne concentram pe ideea că traficul este principala sursă de poluare în timpul zilei, dar iată că noaptea, în timpul weekendurilor, suntem poluați din altă parte. Așa am aflat că există arderi ilegale de deșeuri în jurul Bucureștiului și chiar în oraș, spre periferie, în zone unde și senzorii noștri înregistrau valori foarte mari.


În ciuda acestor informații, măsuri de reducere a poluării în București nu s-au luat. Însă, începând din luna martie, când a fost decretată carantina, nu s-au mai înregistrat decât rareori valori care pun în primejdie sănătatea oamenilor, o dovadă în plus - dacă mai era nevoie -  că traficul auto e responsabil de o bună parte a poluării. Dar acesta este un efect colateral al pandemiei actuale, căci autoritățile competente n-au acționat deloc eficient, consideră Oana Neneciu. Raportul trimis către Comisia Europeană de Ministerul Mediului pentru 2019 arată că, în continuare, suntem în situația de infringement. Pentru două stații din București avem peste 35 de depășiri la nivel anual ale nivelurilor de PM10 ceea ce înseamnă că suntem iar pasibili de proces de infringement. Deși de-abia s-a încheiat un proces de infringement, iar România a fost judecată pe această temă, Curtea Europeană de Justiție condamnându-ne pentru faptul că nu am reușit să luăm măsurile necesare pentru stoparea poluării, ne aflăm în prezent în aceeași situație.


Parte bună este că proiectul Aerlive a trezit interesul cetățenilor pentru măsurarea nivelului de poluare, lucru vizibil prin campania "Adoptă un senzor". În cadrul acestei campanii, bucureștenii s-au înscris pentru a obține montarea unui senzor în cartierul lor, numărul total al acestor aparate din rețeaua Aerlive ridicându-se în prezent la 20. De asemenea, succesul platformei a dus și la inițierea unui proiect similar și la Cluj-Napoca, un alt oraș poluat al României.



www.rri.ro
Publicat: 2020-10-28 14:44:00
Vizualizari: 269
TiparesteTipareste