Antreprenoriatul social, între asistență socială și competitivitate

antreprenoriatul social, între asistență socială și competitivitate Antreprenoriatul social introduce ideea de nevoie socială care poate fi satisfăcută printr-o activitate economică, dar care nu aduce profit în sensul clasic al cuvântului.

Lansate doar de câțiva ani în România, noțiunile de antreprenoriat social și economie socială au fost bine primite, mai ales că, parțial, se suprapuneau peste o activitate mai veche, cu care mulți români era familiariați: aceea desfășurată de micile cooperative meșteșugărești. Antreprenoriatul social introduce ideea de nevoie socială care poate fi satisfăcută printr-o activitate economică, dar care nu aduce profit în sensul clasic al cuvântului. Cu alte cuvinte, întreprinderea socială nu urmărește obținerea unui profit bănesc, ci mai degrabă a unui profit uman. De pildă, în România, funcționează deja mici ateliere sociale unde persoane defavorizate - foști oameni ai străzii, mame singure și șomere, foste victime ale traficului uman - sunt angajate și pregătite pentru practicarea unei meserii. Profesiile variază de la croitorie, brutărie, reparații de echipamente IT. Angajații primesc un salariu minim, dar viața lor începe să se redreseze și să se stabilizeze în bine. Acesta este câștigul imaterial, iar cel material este suficient pentru sustenabilitatea firmei. Așadar, din punctul de vedere al întrajutorării, activitatea întreprinderilor sociale și a asociațiilor non-guvernamentale, caritabile, se suprapun. 


De altfel, antreprenorii sociali au pornit, mai întâi, la drum ca administratori de ONG-uri cum este și cazul Ralucăi Chișu, coordonatoarea Asociației Kinetobebe.  "Suntem un ONG cu 40 de angajați, suntem un ONG care are o echipă de management și de coordonare. Iar, dacă vorbim de resursele noastre, ele vin într-adevăr din două direcții: avem resursa  economică, adică oferim servicii în piață pe care le vindem și pentru care avem încasări și avem resursa socială care ne vine practic din donații și sponsorizări. Asta este ceea ce face Asociația Kinetobebe, pe care o coordonez. Noi avem trei centre de recuperare pediatrică care răspund nevoii speciale de recuperare medicală a copiilor. Avem 150 de pacienți zilnic și o echipă de terapeuți angajați care lucrează zilnic. Asta înseamnă că zilnic trebuie să avem resurse financiare cu care să răspundă acestor cheltuieli. Resursa economică social, cea care vine din sponsorizări, astăzi este, mâine nu mai e. Cum nu putem să pierdem unitățile noastre  care răspund nevoii sociale, atunci trebuie să compensăm cheltuielile din activitățile economice. Iar aceste activități economice nu au voie să facă profit sau, dacă facem profit, el trebuie reinvestit în activitatea socială"


Orice întreprindere socială trebuie să satisfacă... o nevoie socială, iar în cazul afacerii înființate de Raluca Chișu s-a pornit de la problemele medicale ale copiilor. Raluca Chișu. "Faptul că 25% dintre copiii care se nasc au nevoie de recuperare este deja o ipoteză de lucru. Iar statul vine într-adevăr cu soluții la această recuperare, dar nu acoperă nevoia. Din tot ce înseamnă partea de recuperare motorie - asta însemne recuperare și fizică, și cognitivă nu doar logopedie - statul acoperă doar  cinci la sută din ceea ce au nevoie copii. De exemplu, un copil cu un diagnostic neurologic are nevoie de 365 de zile de recuperare pe an,  iar statul vine și oferă undeva la două ore a câte 10 zile"


Este firesc, consideră Raluca Chișu, ca întreprinderile sociale sau asociațiile non-guvernamentale se preia din sarcinile pe care statul nu are posibilitatea să le ducă la bun sfârșit. Condiția principală rămâne aceea ca nevoia socială să nu fie exploatată pentru realizarea de profit bănesc. O altă nevoie socială pare a fi susținerea tinerilor talentați de a fi remarcați în viața culturală. Acesta este, de fapt, scopul asociației coordonate de muziciana Doina Saliu, organizatoarea unor festivaluri muzicale și cursuri de măiestrie dedicate tinerilor, unde invitați sunt muzicieni consacrați. Doina Saliu.  "De finanțat, am creat un Festival online, alături de colegii mei. N-am avut altă soluție decât să pună o taxă sau donație ca să pot să-mi acopăr cheltuielile din toată această perioadă. Sigur că am o contabilă și că lucrez cu un informatician care îmi oferă servicii voluntare, dar asta nu poate dura la nesfârșit. Sigur că ofer aceste ieșiri scenice lunare unor artiști. Și ele deocamdată sunt voluntare, dar nu se poate repeta la infinit această situație. Mai nou asigur și contractele colegilor cu care colaborez că ei nu pot colabora la nesfârșit în mod voluntar. Este vorba de nume mari, de talie internațională"


Iată, așadar, un exemplu unde se combină activitatea caritabilă cu cea economică pentru impulsionarea carierei culturale a unor tineri care, poate, fără acest sprijin nu s-ar putea face remarcați. Pe lângă întrepătrunderea aceasta dintre domeniul filantropic și cel de afaceri - întrepătrundere care, uneori, duce la neclarități -, antreprenoriatul social presupune și interacțiunea cu autoritățile. Aceasta se face, mai ales, pentru promovarea unor politici publice benefice domeniului în care activează întreprinderea socială, după cum aflăm de la Raluca Chișu. "Pentru că noi ne bazăm foarte mult ca ONG-uri sau fundații pe politici publice. Și de multe ori politicile publice de la noi ar trebui să plece. De pildă, doamna Saliu ar trebui să pună la punct o politică publică de promovare a tinerilor artiști. Noi batem la porțile ministerelor de ceva timp cu diferite politici publice și asta e partea de lobby"

            

Legea privind antreprenoriatul social a fost promulgată în România în 2016 și tot din jurul acelui an datează și statisticile referitoare la întreprinderile sociale. Astfel, la sfârșitul anului 2015, sectorul angaja peste 136.000 de persoane, incluzând cooperative, case de ajutor reciproc ale salariaților sau pensionarilor, societăți mutuale, asociații și fundații și alte organizații de economie socială recunoscute de lege. În plus, peste 3 milioane de cetățeni români erau înregistrați ca membri și beneficiari direcți ai acestor entități.  Azi, se presupune că cifrele economiei sociale în România au crescut. 


www.rri.ro
Publicat: 2021-03-17 15:15:00
Vizualizari: 384
TiparesteTipareste