Revoluția română și xanamintarea ali dimocrație

revoluția română și xanamintarea ali dimocrație Revoluția ditu andreu 1989 va rămâne cel mai important eveniment al istoriei României ditu a doua jumătate a secolului XX. Atât di mari au fost transformările produse di energiile discătușate atunci trucât nimic n-a mai fost ca truainte...

Revoluția ditu andreu 1989 va rămâne cel mai important eveniment al istoriei României ditu a doua jumătate a secolului XX. Atât di mari au fost transformările produse di energiile discătușate atunci trucât nimic n-a mai fost ca truainte. Și nici nu avea cum să fie altfel dioarece tru trutreaga Europă Centrală și di Est evenimentele au dicurs la fel, tru gradi diferite di violență și di tranziție di la tirania comunistă la dimocrație.

            

Regimlu comunist s-kinduri tru Europa Centrală și di Est, dimi și tru România, tru un kiro multu şcurtu, di aproapia 3 ani. Până tru 1948, Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Polonia, România, Ungaria eara sum controlu a născăntoru guverne a partidiloru comuniste, tuti hiinda fapti di prezența ali askeri sovietică tru ofensivă contra nazismului. Istoriţllii spusiră că doilu polimu mondial fu ună șansă fără nădie tră regimlu sovietic ta s’llia silă după ţi, ahurhinda cu anlu 1918, avea faptă politici economico-sociale catastrofale. Ma s’nu eara doilu polimu mondial, nai ma probabil, după moartea al Stalin ditu 1953 Uniunea Sovietică vrea s’acaţă calea a născăntoru reforme. Ama cum giudicarea a tricutlui nu s’faţi cu "ţi vrea s’facă cara..", putem s’aprukemu tricutlu ţi fu. Dimi instalarea a unui regim extrem di sertu cari curmă ndrepturile și libertățile di thimelliu a omlui anamisa di 1945/48 și 1989. Ama lipseaşti să spunemu că tirania comunistă avu ună predecesoari, dictatura fascistă ditu kirolu a polimlui. Ti amărtie ti ună giumitati ditu Europă, bitisita-a polimuui nu nsimnă bitisita-a regimurilor brutale că maş duţearea ninti a lor.

            

Tru România, regimlu al Nicolae Ceaușescu avea adusă la lăhtărseari ateali 22 di miliuni di români. La criza di sistem a regimlui s’adăvga ambiția irațională al Ceaușescu ta s’păltească borgeaa externă a Româniillei. Aesta avea dusă la ună fortumă nica ma mari a populației, la ună aspărdzeari nica ma mari a bănaticlui. Evenimentele ditu a doua giumitate a meslui andreu 1989 sunt ghini cunuscute. Pi 16 di andreu 1989 Timișoara, bănătorlli căsăbălui ișiiră pi geadei tra  s’mută capu căţe eara avinatu pastorlu Laszlo Tokes. Protestile criscură, iara forțele di repisiune apăndăsiră pritu aminarea tufeki di vătămară ndauă sute di dimonstranți. Pi 21 andreu, la București, dupu unu miting organizat di Nicolae Ceaușescu, participanțălli hurhescu s’lu aurlă și duñeaua s’ar4spăndeaşti. Seara, dimonstranțălli armași pi geadei organizeadză baricadi iara forțile di represiune intervin idyea ca la Timișoara și tufikisescu oamini. Pi 22 andreu, un miting babageanu di protest organizat di mărle platforme industriale duţi la fuga al Nicolae Ceaușescu cu elicopterul di pi casa a Comitetului Central al PCR. Acăţatu, Ceaușescu și nicukira a lui sunt giudicați tru regim di urgență și tufikisiţ tu 25 andreu 1989. Aproapea 1200 di români s’feaţiră curbani ti  xanaamintarea a democrațiillei române.

            

Petru Creția fu filosof, eseist, traducător și editor al Platon tru limba română. Marcat di evenimenti, el ngrăpsi un manifest tru dzuua di 21 andreu 1989, ninti di cădearea al Ceaușescu, difuzat la Radio Europa liberă. Manifestul al Petru Creția easti yilipsitoru tră tragediile secolului XX, tră nivelu nai ma di nghiosu pi cari subumanlu lu agiumsi maxusu tu comunism. Zboarăli al Creția, adză vahi dipu emoționale, ciudusescu ună tragedie a curi efecte si estompeadză unăoară cu treaţirea a kirolui. Ama eale nu va s’keară vărnăoară ditu memoria documentelor căţe easti imposibil să s’așteargă ditu istorie ună ahtari grozăvie. Boaţea al Creția u avemu ditu arhiva Centrului di Istorie Orală ditu Radiodifuziunea Română și spusili a lui suntu yilipsitoari tră mira bănată di ndauă bărnuri di români, ama și ună timbihi tră yinitor. 

"Easti bitisită di veac tru România și, unăoară cu el, bitisita-a inevitabilă a unlui greu kiro românescu. Purtă numi ahît di mincinoase căţe easti duri s’li aşuţ ta s’greştă averlu. S-bitisi cu kindinlu și tru sândzulu a aluştui bitisită di etă demoniţili regnuri cari zdrunţinară nu maş planeta, că și difiniția a umanluui. Marea criză a speciillei umane, cari ș’află expresia tru hitlerism, stalinism și maoism, seadi tora s’treacă, cumu ţi s’hibă cilăstăsearea a loru clirunumsită ta s’arămână tru tut ma puțăni locuri a lumillei. Și oricât di mulți ar mai fi imitatorii și epigonii asiatiţ, africani, sud-americani baş europeni a marilor urnecki blăstimati. Elli tuț s’aducu unu alantu, spun și fac idyili lucri, tuț sunt caricaturi fără hazi, mizearabile marioneti  ti mira a națiunilor. Iara tora, tru locurile iu s’apufuseaşti mira a planetei, și ceasul a lor aşuiră. Aești autocrați di mâna a dzatea, acești pontifi a născăntoru false religii, agiumsiră anacronici. Val li ţănemu minti maş tru numa a morților, al trăñipsiţloru și anaţiloru pi foamiti ţi eara cari trapsiră sumu sceptrul a lor di tiniche și tru slava lor găunoasă."

            

Tru 1989 s-bitisi un secol greu,nai mai greu ditu istorie tamam tră atea că ș- pripusi s’hibă nai ma bun. Cadealihea arăiaţa nu va s’keară. Ama idyea a unui vaccin, cari nu vindică, matima a tricutului barimu poate s’veaglle vără turlie ună nauă lăngoari ideologică.

 

Autoru: Steliu Lambru

Armânipsearia: Taşcu Lala

 

 

 


www.rri.ro
Publicat: 2021-12-23 10:33:00
Vizualizari: 345
TiparesteTipareste