Consumul cultural în timpul pandemiei
Conform studiului Tendințe ale consumului cultural în pandemie, în 2020 românii au citit mai mult, au ascultat mai multă muzică, au vizionat mai multe filme, seriale, emisiuni TV sau documentare.
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ion Puican, 26.12.2020, 16:03
Conform studiului Tendințe ale consumului cultural în pandemie” realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC), în 2020 românii au citit mai mult, au ascultat mai multă muzică, au vizionat mai multe filme, seriale, emisiuni TV sau documentare, au consumat mai multe spectacole de teatru online sau în spații exterioare.
Potrivit studiului, a crescut procentul celor care au declarat că în 2020 au citit mai multe cărţi şi au ascultat mai multă muzică. În 2020, 35% dintre respondenţi au declarat că au citit cărţi, faţăt de 22% în 2019. În 2020, 88% dintre respondenţi au ascultat muzică (pe diferite dispozitive) comparativ cu 74% în 2019. Consumul de teatru şi film în sălile de spectacol au scăzut din cauza restricţiilor sanitare, dar românii s-au arătat interesaţi să vizioneze teatru şi film online sau să meargă la spectacole în aer liber, de câte ori restricţiile sanitare sau vremea au permis. Astfel, în 2020 au fost vizionate mai multe filme artistice şi seriale TV (79%) comparativ cu 2019 (76%), mai multe filme de animaţie (40% faţă de 31% în 2019), emisiuni de divertisment (76% faţă de 69% în 2019) şi emisiuni pentru copii (38% faţă de 25% în 2019).
Despre nevoia românilor de cultură, cu accent pe interesul bucureștenilor pentru evenimente și propuneri culturale sau sociale, am stat de vorbă cu directorul Muzeului Municipiului București, Adrian Majuru: Omul este un animal social. El consumă cultură și când nu-și dorește să facă asta, el e formatat cultural, includem și profesia aici, cât timp trăiește. Ceea ce nu știam este cum o consumă el și cum se reformatează cultural atunci când se află sub presiune, o presiune care este determinată de o nesiguranță sanitară, care nu e la vedere, față de o criză economică sau una socială cu revolte pe stradă, de pildă – care sunt uneori previzibile, alteori la vedere și atunci poți să tragi niște concluzii în timp real. În principiu au fost recuperări ale unor preocupări care erau în adormire, cum ar fi lectura sau comunicarea pe forumuri.
Dar cum s-au adaptat muzeele din Capitală la noile forme de consum cultural preponderent la diatanţă induse de pandemie? Adrian Mjauru: Evident că sunt sau fac parte din generația care a făcut saltul, a trecut pragul scrisorii la care lucram uneori și trei ore și era a patra variantă față de un mesaj care-l scrii, și dacă nu ești atent apar alte cuvinte. Drept urmare, ne-am folosit de tehnologie în toate variațiile posibile și pentru a putea dezvolta comunicarea către oricine – nu puteam ști – sunt oameni nevăzuți, după aia se fac văzuți, pe măsură ce se apropie, am transformat cele 15 pagini de Facebook care sunt ale celor 10 muzee și a altor 5 colecții care n-au sedii în reviste culturale, însă dedicate specificului muzeului sau colecției. Și șansa noastră, a Muzeului Municipiului București, este aceea că avem cel mai variat patrimoniu din Capitală: adică avem și numismatică și vestimentație, avem și arheologie, avem și artă. Atunci, fiind aceste culoare care au început să se desfășoare și să fie foarte active cu 3 postări pe zi, perioada stării de urgență, au fost foarte multe intrări, au depășit un milion de vizitatori într-o lună jumătate, au crescut comentariile, au crescut și elementele adiacente, cum ar fi Instagram-ul, de pildă, sau Twitter-ul, iar apoi, când ne-am redeschis în luna mai, am recuperat cu greu – căderea fiind de 70%, apoi a fost o recuperare, urcând către 50% față de anul precedent, apropiindu-ne în lunile de vară, apropiindu-ne destul de încurajator, dar rămânând o pierdere de 30 de procente față de 2019. Evident că a fost alt rulaj, pentru că oamenii au început să aibă alte preocupări legate de siguranța lor, de serviciu, de profesii care încep să se transforme sau să dispară.
Pe noi ne-a interesat, dincolo de oferirea unui refugiu și oferirea unui răspuns – ce faci cu viața ta în și care încearcă să ofere, atât cât înseamnă o pagină de Facebook sau o comunicare pe forum, deci într-un paragraf, cel mult 3-4, opinii cu judecăți de valoare pertinente (că există bibliografie dedesubt) care să vină în întâmpinarea acelora care caută pentru ei și altceva decât o informare culturală. Din punctul meu de vedere nu va mai funcționa ceva liniar și, cum să spun, simplu – pentru că banii vor fi tot mai puțini, tot mai rari și scumpi, apropo chiar și de bugetul de stat, și atunci expresia ta narativă trebuie să aibă un conținut interdisciplinar, să spun așa – să vină din mai multe domenii, să se regăsească mai mulți, nu să se mulțumească, să se regăsească mai mulți.
În final am vorbit cu directorul Muzeului Municipiului București despre oferta virtuală a muzeului și unde poate fi accesată, despre ce își propune această instituție culturală pentru începutul anului 2021. Adrian Majuru ne-a declarat: Evident că există și un website care are toate sertarele posibile – sunt muzee occidentale care n-au toate sertarele noastre, adică avem filme digitizate din colecțiile noastre și oferite la liber, filme documentare făcute de noi despre muzee, despre colecții, despre București în 5 episoade, conferințe înregistrate, transmise în direct cândva, sunt vreo 40 și ceva de conferințe și cu invitați străini pe teme foarte interesante legate de viața pe care o ducem. Dar, revenind, planificarea înseamnă o extensie anatomică a acestui an pentru cel puțin primele 6 luni, e posibil să fie cu prelungiri mai ajustate. Ceea ce noi aveam ca plus valoare și ar trebui recuperat – este vorba de organizarea feluritelor evenimente care aduceau public ne-muzeal: concerte de muzică clasică, de muzică contemporană, piese de teatru, happening-uri, și apoi orice idee venită din comunitate. Avem și am păstrat ideea de apel la proiect – a fost și în această toamnă, dar au venit foarte puțini cu propuneri – oferindu-le și gratuit spațiul, deci oferindu-ne să-i ajutăm voluntar. Ne referim și la proiecte expoziționale, dar nu au venit decât solicitări pentru ateliere și pentru diverse întruniri didactice.
Noi avem un newsletter, se cheamă București în 5 minute” și este inclus în revista Contemporanul” de anul acesta se vând împreună – se vând pentru prima dată la nivel național, de aceea ne-am asociat cu revista Contemporanul”. N-a fost ușor, pentru că este o revistă de nivel academic, să ne împrietenim, dar prietenia este reală și ne-au oferit și spațiu tipografic pentru specialiștii noștri, deschizând pentru revistă niște rubrici noi, de arheologie, de artă, de antropologie, ceea ce ei nu aveau, fiind mai mult pe zona de litere. În afară de asta, pe website sunt la liber, în format PDF, revistele noastre de specialitate. Noi, practic, avem ca obiectiv principal să păstrăm pasul pe care și-l dorește comunitatea și de asemenea să-i înțelegem care-i sunt problemele.
