Programul „Cultivators of Life”

Programul „Cultivators of Life” inițiat de organizația Tranzit București în parteneriat cu MODEM – Centrul de Artă Modernă și Contemporană din Debrecen și cu sprijinul AFCN, propune o explorare interdisciplinară la intersecția dintre arte, științele naturii, practici agricole și cunoașteri strămoșești.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ion Puican, 24.01.2026, 14:14

Programul „Cultivators of Life” inițiat de organizația Tranzit București în parteneriat cu MODEM – Centrul de Artă Modernă și Contemporană din Debrecen și cu sprijinul AFCN, propune o explorare interdisciplinară la intersecția dintre arte, științele naturii, practici agricole și cunoașteri strămoșești. Programul a început în 2025 și continuă anul acesta. Adelina Luft, curatorul programului „Cultivators of Life” ne explică ce reprezintă, în esență „Cultivators of Life” și din ce nevoie a apărut acesta:

„Programul „Cultivators of Life” sau „Cultivăm viață” în esență, încearcă să aducă împreună trei forme de cunoaștere care până în prezent au fost mereu separate. Pe de o parte, vorbim de gândirea indigenă sau cunoașterea strămoșească. În al doilea rând, forma de cultivare prezente. Ce putem să plantăm în prezent într-un context în care clima se schimbă, solul se schimbă. Vedem că putem să plantăm plante exotice, așa cum se numesc ele sau din alt context climatic, mediteraneean. Putem să le plantăm și în zona Bucureștiului deja. Și atunci vorbim despre practici de cultivare.

Și, pe de altă parte, în al treilea rând, vorbim de o cunoaștere științifică și de necesitatea creării unui dialog cu oameni care au expertiză în aceste domenii: biologi, climatologi sau chiar peisagiști și arhitecți. Deci scopul este de a construi încet acest nou lexicon, iar proiectul vizează mai multe activități, de la rezidențe artistice până la discuții, vizite și alte activități în grădini.”

Artă, știință și cunoaștere strămoșească. Cum se întâlnesc aceste domenii în interiorul proiectului ne spune tot Adelina Luft:

„Este important de menționat că acest proiect se construiește în continuarea unui alt proiect de foarte lungă durată, pe care Asociația Tranzit l-a inițiat în 2021. Proiectul se numește „Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață”. Programul „Cultivators of Life” a fost gândit pornind de la munca de la stația de cercetare pe care o duce mai departe, în sensul că da, avem această latură cu științele naturale, pentru că și pentru stația de cercetare am invitat biologi și alți experți și peisagiști care să ne ajute să construim acest teren urmărind niște principii ecologice. Pe de altă parte, experimentăm cu această grădină a biodiversității plantând diferite specii de plante, unele care sunt deja adaptate la mediul în schimbare, după cum ziceam și mai devreme.

Pe de altă parte, evident că nu putem să nu luăm în considerare și mediul rural din România, de toate aceste cunoștințe strămoșești. Însă nu privite doar din această perspectivă teritorială, a granițelor românești, cât în dialog cu alte spații, cum ar fi cele din sudul global în principal, sau din alte locuri care trec prin aceste acte de violență. Am avut invitați și din Mexic, Palestina, India și mai vizăm și alți cercetători și gânditori coloniali, gânditori indigeni, care pun în perspectivă locul de unde operăm și creăm acest dialog între diferite regiuni. Am avut artiști în rezidență și la stația de cercetare și în Debrecen, la partenera, instituția parteneră MODEM.”

Prin aceste evenimente și prin întregul parcurs al programului „Cultivators of Life” se conturează un spațiu de reflecție și experiment care pune în centru pământul ca partener de gândire, nu ca simplă resursă. Filosoful și teoreticianul Ovidiu Țichindeleanu ne-a dat mai multe detalii despre conceptul din spatele programului „Cultivators of Life”, și anume conceptul de „gândire vie”:

„„Gândirea vie” continuă acest demers de a reîntemeia conversații intelectuale în spațiul nostru public, cu persoane a căror filozofie are o dimensiune practică, înrădăcinată sau care vin din comunități care își creează singure viitorul, chiar dacă au fost afectate de dezastre sau de forțe externe mult mai mari. Discursul clasic despre ecologie și sustenabilitate păstrează adesea logica de separație, să-i spunem, a gândirii moderne. Atunci când vorbește, de exemplu, despre noi și natură, probleme și soluții ori chiar de lumea modernă și rezervații.

Pentru a răspunde problemelor actuale, e nevoie de o gândire vie, care să fie conectată fizic cu mediul înconjurător și ecosistemele sale, nu închistată în discipline. O gândire care întrețese ecologia, socialul, economicul și cunoașterea, deci o gândire care e conștientă de războiul contra vieții pe care l-a produs lumea modernă și care ia în serios viața, nu doar obiectul, când își reconstituie și-și cultivă viitorul.”

În final, curatoarea Adelina Luft ne-a mărturisit ce înseamnă acest proiect „Cultivators of Life” pentru echipa care l-a creat:

„Pentru noi, prin acest proiect cu stația de cercetare, evident că reușim și trebuie să facem o muncă directă, o muncă de menținere care nu e ușoară și care presupune o prezență fizică constantă într-un loc care trebuie crescut. Plantele trebuie îngrijite, crescute. Toate aceste construcții, prototipuri ecologice unde trebuie să operăm într-un mod foarte primar, infrastructural. Să ai un loc unde să speli un loc, unde să te așezi, un loc unde să te adăpostești. Toate aceste lucruri necesită foarte multă muncă fizică și de organizare. Și în toate aceste procese începi să vezi alte lucruri și să dai sens vieții și a ceea ce faci într-un mod diferit.”