Salonul internaţional de carte Bookfest

Aproape un milion de volume, între care câteva mii de titluri noi, a constituit oferta celei de a 9-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, organizat la sfârşitul lunii mai, la Bucureşti.

Monica Chiorpec, 14.06.2014, 08:47

Aproape un milion de volume, între care câteva mii de titluri noi, a constituit oferta celei de a 9-a ediţii a Salonului Internaţional de Carte Bookfest”, organizat la sfârşitul lunii mai, la Bucureşti. Pe lângă oferta literară variată, pe tot parcursul Salonului Bookfest” au avut loc aproximativ trei sute de evenimente culturale. În afară de lansări de carte, bibliofilii au putut lua parte la dezbateri şi colocvii, proiecţii cinematografice şi evenimente interactive pentru adulţi şi copii, cele mai aşteptate fiind sesiunile de întrebări şi răspunsuri cu autori celebri.

Unul din punctele de interes pentru publicul iubitor de artă a fost reîntâlnirea cu autori deosebit de importanţi pentru literatura română, totuşi prea adesea – şi pe nedrept – excluşi din peisajul cultural contemporan. Poeta, romanciera şi traducătoarea Nora Iuga: Am rămas – cred – singura din această societate a scriitorilor care le-a cunoscut personal pe unele poete care nu mai sunt printre noi. Acum are loc centenarul Mariei Banuş, fiindcă acesta a fost motivul pentru care am tot fost invitată la tot soiul de evenimente să vorbesc despre ea. Nina Cassian urma imediat ca vârstă după Maria Banuş. La Târgul de Carte, a venit la mine Sanda Golopenţia, care mi-a dăruit cartea Viaţa noastră”, în care vorbeşte despre mama ei, Ştefania Golopenţia, profesoara mea de la Iulia Haşdeu”, pe care am iubit-o foarte mult şi datorită căreia, în parte, am devenit poetă.”

Maria Banuş a debutat în 1937, cu volumul de versuri Ţara fetelor”. Cartea a atras imediat atenţia criticilor, inclusiv pe cea a lui George Călinescu, care a şi înregistrat-o în Istoria literaturii române de la origini până în prezent” din 1941. Nora Iuga: Pe Maria Banuş am cunoscut-o într-o perioadă în care era înlăturată – şi nu este prea greu cuvântul pe care îl rostesc, chiar prezintă adevărul. Nimeni nu mai voia să vorbească cu ea, cu toţii îi întorceau spatele. Era perioada anilor 1971-1972, imediat după revoluţia culturală”. Fiii ei plecaseră în Occident, în nişte ani în care nici nu puteai visa la aşa ceva, iar Maria Banuş a suferit mult din această pricină. Totul se întâmpla în comunism, în aceeaşi perioadă în care, cu aproape un deceniu în urmă, Maria Banuş fusese, fără exagerare, Everestul literaturii române. Întotdeauna m-am gândit că trebuie să fie îngrozitor să cazi de la o asemenea adâncime în cea mai adâncă prăpastie. Cred că a trecut printr-o suferinţă cumplită, suferinţă care a devenit pe zi ce trece mai atroce. Atunci când a împlinit 75 de ani, se afla în ţară, iar eu am scris un articol în România Literară, în care spuneam că singura poetă care ar merita sintagma marea doamnă a poeziei române” să fie Maria Banuş. Mie mi s-a reproşat că am ridicat-o pe acest piedestal.”

Invitatul de onoare al celei de-a noua ediţii a Salonului Internaţional de Carte Bookfest” a fost Polonia. Sub sloganul Quo vadis Polonia? Spre următorul Nobel”, Institutul Polonez a pregătit pentru Bookfest” 2014 o serie de evenimente menite să promoveze literatura polonă şi să sporească interesul publicului român pentru autorii contemporani, dar şi pentru clasicii polonezi. Ciprian Măceşaru, poet şi prozator: La Bookfest, am participat la două lansări de carte. Prima a fost lansarea unei antologii Wisława Szymborska, la Institutul Polonez. Cea de-a doua a fost lansarea romanului unui autor polonez, pe care ne-am bucurat să-l întâlnim la târg. Este vorba de Janusz Wiśniewski, cu romanul Singurătate pe net”. Despre această poetă foarte cunoscută, Wisława Szymborska, nu sunt foarte multe de spus, fiind câştigătoarea Premiului Nobel în 1996. Elementul de noutate al acestei antologii este că sunt şi poeme din ultimele volume ale autoarei, volume care arată puterea de înnoire a limbajului pe care a avut-o poeta poloneză. Dacă liniile de forţă rămân aceleaşi, ea reuşeşte să vorbească despre aceleaşi teme universale, aplecându-se mult mai concret către probleme uşor de identificat în contemporaneitate. Există o poezie extraordinară despre momentul 11 septembrie 2001. Există o poezie în care se tratează problema rasismului. Există poezii despre ceea ce avem, despre ceea ce ni s-a dat, despre lucrurile cu care trebuie să ne împăcăm. La Szymborska există întotdeauna paralela dintre fragilitatea omului şi Universul infinit, impenetrabil, mereu tăcut. Un cu totul alt fel de carte a făcut obiectul celei de-a doua lansări. Autorul vine din zona ştiinţei. Wiśniewski realizează programe de computer, urmărind progrese în domeniul chimiei. A început să scrie destul de târziu, Singurătate pe net” fiind primul lui roman. Cu toate acestea, această carte a înregistrat un succes incredibil. Dacă am încerca să găsim în România ceva similar, nu am reuşit. Doar în Rusia, cartea aceasta a apărut într-un milion de exemplare, fiind deja la a 11-a ediţie, fiind de asemenea pusă în scenă. În Polonia, romanul a fost ecranizat.”

Pe toată perioada Salonului, vizitatorii au beneficiat de acces gratuit la cinematograful de artă Bookfest”, în cadrul căruia au rulat filme premiate la festivaluri internaţionale, oferite de Institutul Maghiar din Bucureşti, de Ambasada Norvegiei, de Institutul Francez din Bucureşti şi de Institutul Polonez.