Nume româneşti pe bolta cerească

Numele românești au ajuns și în sistemul nostru solar, 13 dintre ele fiind pe planetele Mercur, Venus și Marte și pe Lună, satelitul natural al Pământului. 11 dintre ele sunt cratere, 1 este lanț muntos iar 1 este o vale.

Steliu Lambru, 17.02.2019, 14:48

Numele românești au ajuns și în sistemul nostru solar, 13
dintre ele fiind pe planetele Mercur, Venus și Marte și pe Lună, satelitul
natural al Pământului. 11 dintre ele sunt cratere, 1 este lanț muntos iar 1
este o vale. 27 de asteroizi poartă numele unor români, alți 6 asterozi au fost
botezați cu toponime românești, iar 3 comete poartă numele unor români.

Primul
nume românesc din spațiu a fost cel al lanțului muntos de pe Lună denumit în
1961 Montes Carpatus. Carpații de pe Terra nu sunt numai în România, două
treimi din aceștia aflându-se pe teritoriul românesc, însă numele Carpați
provine de la carpi, numele tribului antic al geto-dacilor, strămoși ai
românilor. Dar primul nume românesc din spațiu a fost dat în 1970 în memoria
matematicianului și astronomului Spiru C. Haret (1852-1912), ministru liberal
al educației. Astronomul Magda Stavinschi, fost director al Institutului
Astronomic al Academiei Române, a detaliat circumstanțele în care au apărut
numele românești pe corpurile cerești din sistemul nostru solar. Este vorba despre o nomenclatură
stabilită de Uniunea Astronomică Internaţională în care se încearcă să fie
consacraţi nu numai pe Pământ ci şi în Univers personalităţile cele mai mari
din lume. România, aş putea spune, a intrat destul de târziu pe această hartă a
cerului. Primul nume consacrat, şi care era de aşteptat din punctul nostru de
vedere al astronomilor, a fost al lui Spiru Haret. El a fost acordat unui
crater de pe faţa invizibilă a Lunii în momentul în care s-a făcut cartografia
acestei porţiuni. Pentru cei care îl cunosc pe Spiru Haret mai degrabă ca
ministru al educației, și care a fost poate cel mai important ministru pe care
l-au avut românii, trebuie spus că el a fost primul care și-a dat o teză de
doctorat în astronomie, în mecanică cerească la Sorbonna. Iar rezultatele lui
au fost remarcabile și apreciate de tot mapamondul.

Primul asteroid cu nume
românesc a fost asteroidul care inițial a purtat un număr, 2331. A fost denumit
în memoria profesorului astronom Constantin Pârvulescu, figură respectabilă din
cercetarea spațiului, asteroid descoperit în 1936 de către astronomul belgian
Eugene-Joseph Delporte. Dimensiunile asteroidului cvasisferic sunt un diametru între
11 şi 24 kilometri și se rotește în jurul Soarelui odată la 3,78 ani terești. Cel
mai aproape de Terra a fost la 140.000.000 km. Magda Stavinschi. Un
alt nume mai interesant din punctul meu de vedere a fost primul nume românesc
care s-a acordat unui asteroid. Era vorba de numele lui Constantin Pârvulescu.
Din cauza unei coincidențe nefericite cu numele disidentului de pe vremea lui
Ceaușescu, noi nu aveam voie să pronunțăm acel nume. El a fost acordat de
belgieni pentru că Pârvulescu a lucrat la Bruxelles pentru o perioadă de timp.
Era cunoscut drept unul dintre cei mai importanți astrofizicieni. Repet,
coincidența de nume a făcut ca el să fie necunoscut nouă.

Și
numele româncelor au ajuns în spațiu, nu doar al românilor. Cratere de pe
planeta Venus au primit nume ale româncelor celebre, dar și Veta, Irinuca,
Natalia, Zina, Esterica. Magda Stavinschi. A fost perioada în care s-au acordat nume pe Venus. Evident, s-au cerut
diverse nume, iar noi am făcut mai multe propuneri, eu însămi eram directoare
pe acea vreme a Institutului Astronomic al Academiei Române. S-a acceptat
numele Elenei Văcărescu poate pentru că era cunoscută de francezi și pe plan
internațional mai mult decât alte personalități. Am propus-o pe Ella Marcus
care a fost o mare astronoamă româncă, am propus nume de pianiste, am propus
numele Anei Aslan și așa mai departe.

Magda
Stavinschi spune că numărul crescut de corpuri cerești nou-descoperite a făcut
să crească cererea de nume de personalități. Așa au apărut și nume de persoane
obișnuite. La ora actuală
sunt foarte mulți asteroizi și din acest motiv nomenclatura suferă. Până de
curând, cu câțiva ani în urmă, se acordau numai numele personalităților
decedate, pe când acuma unii cumpără astfel de nume. Se poate vorbi mai puțin
de personalități care dau nume. Noi am încercat să continuăm să facem cunoscute
nume prin asteroizi ca Brâncuși, Enescu, Eminescu și de astronomi cum a fost de
exemplu astronomul Gheorghe Demetrescu sau profesorul Ban de la Cluj. Probabil
că numele de români pe harta cerului vor fi din ce în ce mai multe. Acestea
însă au fost primele nume românești care vor rămâne, sper, în istoria și
civilizația nu numai a românilor ci și în cea mondială.

Numele
poetului național român Mihai Eminescu nu putea lipsi din onomasticonul
românesc de pe cer. El denumește atât asteroidul 9495, cât și un crater pe
Mercur. Magda Stavinschi. Este
un asteroid, sunt acele corpuri cerești denumite și mici planete care se
deplasează în general între orbitele planetelor Marte și Jupiter și care capătă
astfel de nume. La ora actuală sunt mii de planete care au nume, în curând și
explanetele vor primi nume, adică planetele extrasolare. Așa că toți acei care
vor merita vor fi probabil, în continuare, pe harta cerului.

Cerul
românesc este de dată recentă și el constituie deja un mic patrimoniu al
profesioniștilor și al pasionaților de astronomie.