Familia Ceaușescu

O bună parte din istoria României din a doua jumătate a secolului XX a fost marcată de familia Ceaușescu. Ea l-a dat în primul rând pe Nicolae, liderul absolut al țării între 1965 și 1989. Dar alte nume nu aveau mai puțină influență asupra oamenilor și deciziilor începând cu soția Elena, continuând cu copiii și terminând cu frații și nepoții.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Steliu Lambru, 09.03.2026, 17:08

În istoria României au existat familii cărora literalmente li se datorează existența țării așa cum au fost familiile Brătianu, Cantacuzino, Golescu, Ghica, Lahovary și altele. Dar există și un exemplu de familie cu rol nefast, așa cum a fost familia Ceaușescu.

Regimul comunist a însemnat un grad extrem de înalt de corupție și nepotism la toate nivelurile. Nicolae Ceaușescu, odată ajuns în cea mai înaltă poziție în partid și în stat în 1965, și-a asigurat stabilitatea prin colaboratori loiali, dar și prin rude. Soția sa Elena, cei trei copii Valentin, Zoe și Nicu și frații Niculina, Marin, Maria, Florea, Andruță, Ilie, Elena și Ion au ocupat diverse poziții în ierarhia statului și au avut grade diferite de implicare și vizibilitate. De condiție modestă, membrii familiei Ceaușescu au profitat din plin de șansa ivită de a ajunge la un statut mult peste cel pe care l-ar fi dobândit în alte timpuri. Dintre toți membrii familiei Ceaușescu, Elena Ceaușescu a fost cea mai influentă.

Maxim Berghianu a fost înalt demnitar, responsabil cu proiecte de dezvoltare economică. În 2002, Centrul de Istorie Orală din Radiodifuziunea Română l-a întrebat dacă vreun alt membru al familiei, în afară de soția Elena, l-a influențat pe Nicolae în luarea deciziilor.
”Nu cred că l-a influenţat vreunul dintre ei în luarea deciziilor din câte știu eu. Nu i-am cunoscut personal, dar din vedere îl ştiu pe Florea Ceauşescu, care a fost ziarist, un om modest şi retras şi la locul lui. A fost şi el anchetat de Ceauşeasca pentru că îşi făcuse o vilă pe la Snagov. Ea nu i-a văzut bine pe fraţi. Pe Nelu îl mai accepta, cel mic, care era un om de caracter, un mare caracter. Eu am lucrat cu el la Ministerul Agriculturii şi era un om de un bun simţ, un om bun, poate cum ar fi fost și Ceauşescu însuși dacă nu avea o asemenea femeie în coastă care să-l zgândăre mereu tot spre tenebre, tot spre ce nu era bine. Dar Nelu ăsta era un băiat liniştit şi modest, ajuta pe toată lumea, chiar mi-a plăcut să lucrez cu el. Era și respectuos, şi corect.”

Familia Ceaușescu l-a dat istoriografiei române pe generalul Ilie Ceaușescu, fratele lui Nicolae, care conducea un institut de cercetări de istorie și studii militare. Institutul condus de Ilie Ceaușescu, împreună cu Institutul de Istorie a Partidului Comunist Român, dădeau tonul în cercetarea istoriei României. Directivele ideologice, proiectele editoriale și planurile de cercetare valabile pentru toți istoricii din România veneau dinspre colectivul format în jurul lui Ilie Ceaușescu, o adevărată camarilă. Maxim Berghianu își amintea de fratele istoric al lui Nicolae, ca și de Marin, fratele cel mai mare și cu cea mai mare vechime în rândurile partidului, care s-a sinucis la ambasada României de la Viena în zilele Revoluției din decembrie 1989.
”Pe urmă mai era Ilie, militar, pe care nu l-am cunoscut, dar ştiu că era un om cu preocupări istorice, mai în banca lui. Sigur că toţi erau doctori, toată familia. Pe celălalt frate Nicolae nu l-am cunoscut. Şi nici pe Marin, care a murit în condiţii neelucidate. Cred că trebuia lichidat pentru că ştia prea multe despre conturi.”

Doi dintre cei trei copii ai cuplului Nicolae și Elena Ceaușescu, fiul cel mare Valentin și fiica Zoe, au fost discreți ca apariții publice. Nu discreția l-a caracterizat pe cel de-al treilea copil, fiul Nicu, el fiind liderul anturajului format în jurul lui din copiii celor cu funcții înalte. Zvonurile care circulau înainte de 1989 îl portretizau pe Nicu ca pe un petrecăreț. Paradoxal, el a primit funcții politice și se părea că îi urma tatălui său. Valentin Ceaușescu, fizician de formație, a făcut o adevărată pasiune pentru echipa de fotbal Steaua București pe care a manageriat-o până la câștigarea Cupei Campionilor Europeni în 1986. Fiica Zoe Ceaușescu, matematician, a fost și mai discretă, ea lucrând la Institutul de Matematică al Academiei Române. Maxim Berghianu.
”Când și-a publicat Pacepa memoriile, a scris Orizonturi roşii, acolo apare unul care a avut un amor cu Zoe şi au dispărut câteva zile. Ea lucra la Institutul de Matematică, Zoe era foarte inteligentă şi bună matematiciană. Nu ştiu despre viaţa ei particulară, nu m-a interesat, nici nu mă interesează, dar ştiu că era bună specialistă şi lucra la institut pe merit. Şi nu ştiu unde s-a dus cu băiatul acela, pe la o cabană pe undeva, şi securiștii n-o mai găseau. În legătură cu inginerul respectiv, care se numea Mihai, spune Pacepa că l-a chemat madam Ceauşescu şi i-a spus: Uite ce e. Pe inginerul ăsta Mihai, într-o lună, să-l trimiţi la Conakri, în Guineea aia a lui Sékou Touré. Ştii că acolo ne-a povestit ambasadorul că este o boală de la muscă care te înţeapă şi în două zile ţi se umflă capul cât o lubeniţă şi mori. Acolo să-l trimiţi! Aşa scrie Pacepa în Orizonturi roşii.”

Familia Ceaușescu a suscitat imaginația românilor și multe s-au spus despre ea. A fost o familie care a ajuns în lumina reflectoarelor numai datorită unui regim care a promovat represiunea și clientelismul, așa cum a fost comunismul.