Kosonii dacici

Kosonii sau monedele dacice de aur sunt una dintre multele enigme care plutesc în jurul civilizației acelora care au locuit pe teritoriul actualei Românii în urmă cu mai mult de 2500 de ani.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Steliu Lambru, 11.12.2023, 10:19

Despre
populația dacilor și geților sau a daco-geților, sursele istorice ne dau
informații puține. Kosonii sau monedele dacice de aur sunt una dintre multele
enigme care plutesc în jurul civilizației acelora care au locuit pe teritoriul
actualei Românii în urmă cu mai mult de 2500 de ani. La nordul și estul Dunării,
spre Europa de Est și Asia, locuiau, conform surselor scrise grecești și
romane, barbarii, populații aflate în afara spațiului de civilizație antică
mediteraneană. Romanii denumeau acest spațiu Barbaricum în care se afla un adevărat
conglomerat de germani, traci, iranieni, în primele secole ale erei creștine
apărând în regiune și migratori asiatici și slavi. În acel conglomerat locuiau
și daco-geții, la nordul Dunării și în spațiul intracarpatic.

În lumea greco-romană,
economia era monetarizată, banii fiind echivalentul tuturor valorilor. Populațiile
barbare au imitat monedele grecești și romane pentru a facilita schimburile.
Primele monede imitate de daco-geți au fost tetradrahmele regelui macedonean
Filip al II-lea, în secolul al 4-lea înaintea erei creștine. Imitate au mai
fost și alte tipuri de monede grecești precum cele din timpul lui Alexandru
Macedon și Filip al III-lea din același secol. Cu trecerea timpului, până la venirea
romanilor în Balcani în secolul al doilea înaintea erei creștine, daco-geții au
ajuns să imite imitațiile monedelor greco-macedonene, calitatea lor scăzând
considerabil în reprezentările de pe ele și în calitatea lor. O dată cu
consolidarea statului roman pe linia Dunării în vest și în sud, daco-geții au
imitat denarii romani. Astfel au apărut monedele koson.

Istoricul și
numismatul Mihai Dima a cercetat monedele dacice de tip Koson și este autor al
unor texte despre ele. El a făcut o mică introducere în lunga istorie a
kosonilor al căror nume vine de la un lider al dacilor, participant la
conspirația împotriva regelui Burebista din anul 44 înaintea erei creștine,
căruia i-a și succedat.

Ce
se înțelege de fapt prin Koson? Pe de-o parte un nume propriu care a fost
atribuit unui dinast din Dacia, Tracia sau Sciția sau, pe de altă parte unei monede
de aur. Mai târziu au apărut și monede de argint cu legenda Koson. Cam aceasta
se înțelege prin Koson: o monedă de aur cu greutatea de circa 8,5 grame,
diametrul cuprins între 18 și 22 milimetri. Ea înfățișează, pe o parte, un
vultur stând pe un sceptru spre stânga, ținând în gheara dreaptă o cunună. Pe
fața cealaltă sunt trei personaje, un consul între doi lictori. În față apare
de obicei o monogramă, iar în exergă legenda Koson, în limba greacă.

Obiectele din
antichitate care au ajuns până la noi adesea au urmat și o traiectorie
medievală. Este și cazul kosonului dacic despre care aflăm dintr-un text al unui
mare reprezentant al Renașterii europene. Mihai Dima. Pentru prima oară monedele de tip Koson au fost menționate
în secolul al 16-lea de Erasmus de Rotterdam într-o scrisoare adresată
episcopului de Breslau. Întrucât scrisoarea data din 1520, piesa descrisă de
Erasmus nu putea să provină din celebrul tezaru descoperit în albia râului Strei,
găsit în anul 1543. Tot înainte de 1543 a mai fost menționat pentru prima dată
un vas liturgic pe care erau montate câteva monede antice de aur, între care se
găsește și un koson. Acesta s-a aflat până în 1557 la Alba Iulia, după care a
ajuns în Slovacia, la Nitra. S-a presupus că moneda din potirul de la Nitra
putea proveni dintr-un tezaur descoperit în 1491. Este posibil ca aceasta să
fie cea mai veche monedă de tip Koson care s-a păstrat până astăzi.

Kosonii au ieșit la
lumina zilei în urma descoperirii unor tezaure, cele mai multe dintre ele descoperi
accidentale. Multe descoperiri de kosoni sunt incerte în sensul că sunt
menționate în surse, însă nu au mai ajuns fizic până în zilele noastre. Dar
specialiștii au certitudinea unora, așa cum a spus și Mihai Dima.

Primul tezaur despre care știm sigur
cu siguranță că a fost alcătuit din monede de aur de tip Koson a fost
descoperit la începutul secolului al 19-lea, în anul 1803, pe muntele Godeanu,
în zona munților Șureanu și a munților Orăștiei. Câțiva locuitori din satul
Vâlcelele Bune au descoperit 400 de monede care au fost identificate ca fiind
de 3 tipuri, cu monogramă, dar de diferite dimensiuni, ultimul tip neavând
monogrană. Puțin înainte de această descoperire, în 1802, a apărut în aceeași
zonă un alt tezaur alcătuit din monede de aur de tip Lysimach, ceea ce i-a
determinat pe mulți locuitori din zonă să-și încerce norocul. Se pare că mulți
au avut noroc întrucât comerțul cu bani de aur a atras atenția autorităților
austriece care au început să se intereseze de originea lor.

De
atunci, descoperirile de kosoni au fost tezaurizate în muzee din România, dar
ei există și pe piața mondială de antichități. Kosonii dacici sunt mărturii ale
mimetismului unei societăți periferice, așa cum erau dacii, față de un model
cultural dominant, așa cum era cel greco-latin. Însă este și o mărturie a
relației care a existat dintotdeauna între centru și periferie.