Turism viticol în România

România este unul dintre principalii producători de vinuri din lume, clasându-se anul trecut pe locul 13 la nivel mondial şi pe locul şase în Uniunea Europeană ca nivel al cantităţii de vin realizate.

Daniel Onea, 26.10.2017, 11:12

România este unul dintre
principalii producători de vinuri din lume, clasându-se anul trecut pe locul 13
la nivel mondial şi pe locul şase în Uniunea Europeană ca nivel al cantităţii de
vin realizate, într-un clasament în care lideri sunt Italia, Franţa şi Spania.
Producţia de vin a crescut cu 64% faţă de anul 2016 potrivit datelor comunicate
de Oragnizaţia Internaţională a Viei şi a Vinului. Turismul viticol a cunoscut
o creştere notabilă anul acesta, interesul pentru degustarea de vinuri la crame
fiind tot mai mare. Alina Iancu, fondator crameromania.ro şi revino.ro ,
promotoare a turismului viticol din România, ne explică ce presupune oprirea la
o cramă. Vizitarea unei crame în prezenţa personalului specializat presupune
observarea procesului tehnologic, degustarea a trei, cinci sau chiar zece
vinuri, împreună cu gustări reci – fiecare cramă are mai multe pachete, şi
chiar plimbări prin vie. Până la urmă, avem nevoie să ieşim în natură, dacă
starea vremii e favorabilă. Turistul trebuie să ştie că o vizită la o cramă
durează aproximativ două ore. Rezervarea în prealabil este necesară cu zece sau
chiar cu 30 de zile înainte, în cazul grupurilor mari. Perioadele foarte
solicitate sunt în preajma lunilor august şi octombrie. La cerere, se poate
oferi prânz şi cină, fie de către cramă, fie de o firmă de catering. De
asemenea, se oferă şi cazare. Aceasta se poate face chiar la cramă, iar de cele
mai multe ori în apropierea cramelor. Sunt doar 14 crame identificate în
momentul acesta, în România, care oferă şi spaţii de cazare. Transportul se va
face ori cu maşina personală, ori cu un microbuz rezervat în prealabil.

În general, prezentările
la crame se fac şi în limba engleză. Mai rar în alte limbi, dar, cu siguranţă,
veţi găsi personal calificat pentru limba engleză, continuă Alina Iancu. Iar
dacă veţi dori spre ce cramă vă îndreptaţi, este bine să ştiţi că, de anul
acesta, aveţi la dispoziţie şi o hartă. Prin proiectele mele, promovez deja
turismul viticol de trei ani deja. În ultimele luni, am scos chiar o hartă în
format print. Ea există în format electronic şi se poate descărca de pe
internet, însă am tipărit-o şi am oferit-o cramelor, magazinelor specializate
în vinuri din România. Pe lângă crame, se pot remarca oraşele principale şi
alte câteva obiective turistice care se pot vizita în zonă. Harta este în
limbile română şi engleză, iar pe spatele hărţii este o scurtă descriere a
soiurilor autohtone. Până la urmă, noi trebuie să promovăm ce este al nostru,
iar România are soiuri autohtone. Pe spatele hărţii, există o scurtă descriere
a soiurilor locale: Feteasca Regală, Feteasca Neagră sau soiuri mai puţin
cunoscute: Crâmpoşie Selecţionată sau Negru de Drăgăşani.

Alina Iancu, fondator
crameromania.ro şi revino.ro se declară îndrăgostită de podgoria Drăgăşani.
Recomandă, însă, cu drag şi Transilvania, unde cramele nu sunt foarte
apropiate. Prin urmare, vizitarea unei crame se poate lega de vizitarea altor
obiective turistice din zonă. Dacă în Dealu Mare, Drăgăşani şi Banat cramele
sunt la cinci minute una faţă de cealaltă, în Transilvania, distanţele sunt
foarte mari.

În partea de est a României,
în apropiere de ţărmul Mării Negre, se află multe suprafeţe cultivate cu viţă
de vie. Despre turism viticol şi nu numai ne vorbeşte în continuare Paul Fulea,
acţionar principal al Cramei Histria, din judeţul Constanţa. În privinţa turismului viticol sau a turismului în general, Crama
Histria oferă o experienţă integrată. Nu ne limităm doar la a conduce turistul
în plantaţia de vie. Prin prisma poziţionării acestei plantaţii, la zece km de
Marea Neagră şi la opt km de Cetatea Histria, îndrumăm turiştii spre o
experienţă completă. După ce prezentăm plantaţia şi soiurile de vie pe care le
avem în grijă, le şi arătăm zona în care s-a închis Marea Neagră (Lacul Sinoie – n.r.) şi Cetatea Histria, îi îndemnăm să viziteze
primul oraş construit pe teritoriul actual al României. Îi îndemnăm să vadă şi
Cheile Dobrogei, un monument natural extraordinar, din vremea Cretacicului,
situat la 15 km. Apoi, le oferim o degustare în cramă, prin care vor face
cunoştinţă cu vinurile pe care le producem, dar şi cu gastronomia locală.
Însoţim aceste vinuri cu plăcinte dobrogene specifice, plăcinte cu brânză, cu
praz sau cu foi de ştevie.

Cheile Dobrogei
reprezintă o zonă de o deosebită frumuseţe, a cărei promovare a început din
2011. Cei care au ajuns în zonă au fost minunaţi de peisajul sălbatic, de
stâncile din calcar, cu forme care mai de care mai ciudate. Grupurile de
turişti însoţite de ghid pot afla informaţii despre cele 14 peşteri de acolo.
Dintre acestea, cea mai spectaculoasă, Peştera Liliecilor, se dezvoltă pe două
nivele şi are două galerii separate.

Paul Fulea, acţionar
principal al Cramei Histria, despre experienţa cu turiştii. Eu sunt vorbitor de limbă engleză şi, în principal, eu întâmpin
turiştii, astfel încât să le pot povesti toată istoria Cramei Histria şi a
plantaţiei de vie. Vara aceasta am intrat în circuitul turistic. Am avut o experienţă
plăcută cu turişti japonezi care au fost foarte încântaţi de vizita făcută la
noi. Noi am încheiat şi un parteneriat cu cherhanaua de la baza Cetăţii Histria
şi am inclus în pachetul turistic posibilitatea ca turiştii care ne vizitează
să ia masa acolo, la un tarif special. Turiştii japonezi au achiziţionat acesta
pachet, iar experienţa lor a fost deosebită. Am primit multe mesaje de
mulţumire la câteva zile după încheierea vizitei. Îi aşteptăm cu drag pe toţi cei care sunt interesaţi atât de vinurile
dobrogene de calitate, cât şi de Dobrogea de nord, o zonă extraordinară şi prea
puţin cunoscută atât de către turiştii români, dar mai ales de către cei
străini.

Vă invităm, aşadar, să faceţi o incursiune în gastronomia
românească, să vă bucuraţi de arome inedite şi să cunoaşteţi oamenii din
spatele viei, mereu pregătiţi să vă primească.