Despre post, între virtute creştină şi dietă sănătoasă

Creştinii sărbătoresc Paştele anul acesta în acelaşi timp, pe data de 20 aprilie.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Ana-Maria Cononovici, 01.04.2025, 15:15

Creştinii sărbătoresc Paştele anul acesta în acelaşi timp, pe data de 20 aprilie. Asta înseamnă că mulţi români încearcă timp de 40 de zile înaintea sărbătorii să respecte regulile postului. De altfel, dincolo de credinţele religioase, alegerea unui meniu vegetarian a devenit tot mai frecventă, în special în rândul tinerilor. Am discutat despre alegerea mâncărurilor de post şi despre influenţele zonale pe teritoriul ţării noastre cu Chef Relu Liciu.

Cei care aleg să ţină post, adică să nu consume produse animale, aleg de cele mai multe ori să o facă căutând beneficii spirituale, dar cu siguranţă există şi beneficii fizice, dacă alimentaţia este făcută înţelept. Relu Liciu a explicat ce aduce alimentaţia de post, ce produse devin baza reţetelor în această perioadă şi ce elemente specifice apar pe teritoriul României, în funcţie de obiceiurile locale:

“A început să fie un trend în creștere. După motivele spirituale, trebuie să ținem cont de starea de sănătate și de efectele alimentației asupra corpului. Ca să fie un post sănătos trebuie să mâncăm fibre vegetale: ciupeci, cartofi, pâine integrală, orez, spanac, broccoli, conopidă, alune, arahide și așa mai departe. Meniurile diferă de la o zonă la alta. La noi în România, există trei zone mari, Muntenia, Ardeal și Moldova şi, în funcție de zonă, oamenii au anumite tipuri de alimente pe care le consumă în perioada asta, asociată postului.

În zona Ardealului, unde ei mănâncă mai consistent, de exemplu, – am eu vorbă, “ăștia din Ardeal ar fi în stare să pună smântână și în iaurt”, – ei dreg toate supele, toate ciorbele cu smântână și în perioada asta fac un fel de smântână din ulei și căței de usturoi și îl folosesc în borşuri și în tot felul de rețete pe care le pregătesc. Tarhonul se folosește în Ardeal, cu precădere în toate ciorbele, pe când în celelalte zone nu prea este folosit, tarhonul este înlocuit cu borşul cu leuştean. Fasolea uscată și varza murată sunt foarte întâlnite în perioada postului în zona Ardealului față de Muntenia și Moldova, dar, ținând cont că e vorba de post și rețetele sunt limitate, și celelalte zone din România împrumută obiceiurile.”

Cei care vor să respecte regulile postului ca în mănăstiri pot alege să gătească şi fără ulei, mâncând mai mult fierturi, cel puţin pentru începutul perioadei de post. Există şi reţete sofisticate, unele incluzând şi fructele de mare, aşa cum sunt cele de post făcute în Grecia, de exemplu. Pe de altă parte, tot mai multe studii arată că este foarte binevenit să te hrăneşti cu ceea ce se produce local, în zona în care te afli, aşa că postul Paştelui prezintă avantajul că se ţine primăvara, când apar salatele, andivele româneşti, ceapa verde şi ridichile, loboda, ştevia şi leurda. Aceasta din urmă, deşi reprezintă prin gustul usturoiat un plus în salate, poate fi folosită şi în supe crème, cu mare succes.

L-am invitat pe interlocutorul nostru să ne spună ce a mai gătit el, recent, în acest post:

“Dacă e s-o luăm într-o zonă așa mai de „fine dining”, cum îmi place mie să zic, mie personal îmi place să gătesc ratatuille, sau pe românește cum se zice, ghiveci de legume. Am făcut o tocăniţă de conopidă. Poți face ciorbe pe bază de ciuperci, care seamănă cu ciorba de burtă, vezi pleurotus-ul care se găsește peste tot în magazine. Vestitele sărmăluțe, pe care le mâncăm de Crăciun, le putem face cu praz și ciuperci.

Plăcinte putem face de ciuperci. Năutul este iar foarte căutat în perioada asta. Fructele joacă un rol esențial în perioada asta a postului și sunt foarte multe rețete pe bază de fructe. Mâncarea de gutui nu știu câți români o mai fac. Eu mâncam când eram copil, la bunica-mea. Este o delicatesă tocănița asta de gutui, pe care le găsești bineînțeles în hipermarket-uri.”

L-am întrebat pe Relu Licu dacă 40 de zile de post nu dezechilibrează starea de sănătate mai mult decât să o îmbunătăţească şi la ce ar trebui să fim atenţi, mai ales că fiind presaţi de timp, puţini dintre noi chiar îşi permit să gândească meniuri vegetariene complet nutritive:

“Toată lumea se limitează la a-și prăji o felie de pâine, a pune puțin unt pe ea, pentru că toți sunt obișnuiți din Grecia, Italia. Măslinele iar sunt un aliment foarte des consumat în perioada asta a postului. Știu că la mănăstiri chiar sunt niște tradiții legate de masa de măsline. Personal, dacă mă întrebi, produsele care fac parte din categoria asta mai la îndemână şi care se prepară rapid, sunt pastele făinoase, care nu sunt tocmai sănătoase. Dar dacă știm să ne echilibrăm pe partea asta de paste făinoase, ducându-ne mai mult de zona de legume și fructe, împreună cu postul din punct de vedere spiritual, putem asocia și o mâncare sănătoasă pentru corpul nostru.”

Acestea fiind zise, vă încurajăm să exploraţi reţete care vă tentează în care să descoperiţi bucura gustului legumelor şi fructelor, asociate chiar inedit, măcar ca o experienţă culturală!