Tradiţii cu gust
În Maramureș, unde tradiția e sfântă, o tânără mamă a dorit să îşi hrănească copila sănătos, aşa că a creat paste cu făină şi ou, după reţeta bunicii, în care a adăugat legume crescute în grădină. Şi cum reţetele sunt promovate între mămici, doritoarele acestor paste au devenit tot mai numeroare, aşa că a apărut un atelier artizanal de “răstăuţe” (regionalism pentru tăiţei cu ou).
Adaugă ca sursă preferată în Google
Ana-Maria Cononovici, 10.03.2026, 15:30
Răsucite, macaroane, lăşti sau lăşcuţe şi alte denumiri venite dintr-un vocabular istoric local, maramureşean, sunt mai multe sortimente de paste, numite tradiţional “răstăuţe”, produse fără aditivi, fără conservanți: doar făină de grâu dur, legume naturale și ouă proaspete, într-un atelier artizanal din nordul ţării.
Am invitat-o pe Anca Vălean, creatoarea „Răstăuţelor” maramureşene, să ne spună care e semnificaţia cuvântului şi de unde a pornit această nevoie de a face paste artizanale: „Este un regionalism foarte vechi, folosit doar în anumite părţi din Maramureş, pe cale de dispariţie, care se foloseşte din ce în ce mai rar, dar cu care eu am crescut, alături de bunicii mei, la ţară, şi de unde s-a plantat sămânţa răstăuţelor. Nevoia efectivă a venit în momentul în care după ce am început diversificarea cu copilul meu, cu fetiţa mea, nu am găsit alimente curate în magazine. Şi făcând tăiţei cu bunica, la ţară, în mintea mea pastele trebuia să conţină făină şi ou. Şi atunci am descoperit că de fapt pe rafturile magazinelor pastele au făină şi apă. Întâmpinând şi nevoia de a oferi copilului cât mai multe legume în alimentaţie, am decis într-o zi să pun legume din grădina mamei mele, moştenită de la bunica mea, ca să suplimentez alimentaţia copilului. Şi aşa am început să facem aluaturi colorate, ne-a plăcut foarte mult şi am mers mai departe cu ideea aceasta.”
Aşa a apărut acum aproape cinci ani, acest atelier local ce foloseşte legume crescute natural, fără chimicale şi ouă provenite de la găini libere, hrănite natural, pentru a produce paste cu forme tradiţionale, dar şi moderne, inspirate după cele din comerţ. În ceea ce priveşte ingredientele folosite, ama aflt că ce nu este din producţie proprie, este cumpărat de la vecini, pentru a susține tradițiile şi comunitatea locale. Anca Vălean, creatoarea „Răstăuţelor” maramureşene, a adăugat: „Fiind doar pentru familie, am început să trimitem poze la doi-trei prieteni şi apropiaţi să vedem ce părere au, tot aşa, familii cu copii mici. Au fost foarte încântaţi şi au început să apară cererile. În momentul în care am văzut că există cerere, am decis să facem un atelier autorizat, să le facem cum trebuie. Legumele pe care noi le folosim sunt spanac, sfeclă, ardei capia, hribi, busuioc, roşii, dar am folosit şi trufe, mai demult. Am avut şi paste exotice, cu cerneală de sepie. Ele se fierb în mod normal, în funcţie de formă diferă timpul de fierbere şi se combină cu orice fel de sos, gustul legumelor nu este foarte pregnant.”
Un aspect esențial al calității este procesul de uscare lentă, realizată la temperatura camerei (între 14 și 25 de grade Celsius). Textura lor fermă și gustul natural fac aceste paste potrivite pentru salate, supe sau feluri principale. Cu culori variate: roşii, verde închis, sau verde crud, galbene, portocalii, sau bej, aceste paste sunt o bucurie de culoare şi, cu siguranţă, şi de gust. Iar gospodina noastră, Anca Vălean, se mândreşte că în fiecare pachet se găseşte nu doar reţeta bunicii şi măiestria ei, ci şi o bucățică din sufletul Maramureșului – culoare, aromă și mândrie într-un singur pachet: „Ca şi cantitate, putem să producem cam două tone pe lună. Cele mai mari cereri le avem de pe magazinul nostru online şi de la clienţii direcţi. Avem şi băcănii cu care colaborăm, care au aflat de noi prin intermediul clienţilor noştri, care au spus că au descoperit pastele astea şi au întrebat de ele. Se fac cinci ani de când am început. Pot să zic că avem succes! Acum lucrăm la patru mâini, dacă s-ar putea! Fiind un atelier artizanal avem capacităţi reduse de a procesa comenzile. Sunt comenzi, avem şi în aşteptare, nu ne plângem! Ce îmi doresc eu e să ducem mai departe, să nu uităm de regionalisme, de cuvinte vechi şi de obiceiuri vechi!”
Desigur, pentru perioadele de post, sau pentru cei alergici la ouă, sunt produse şi paste fără ou, aşa că în oferta atelierului aproape orice poftă poate fi satisfăcută.
Cât despre reţetele pe bază de paste ale Maramureșului, o variantă ar fi cele cu slănină crocantă și brânză sărată, o combinație simplă, dar plină de savoare. Se începe prin a tăia slănina crudă afumată în cubulețe mici, păstrând șoriciul pentru a deveni crocantă. Se fierb pastele, timp în care se prăjeşte slănina. Se scurg pastele odată fierte şi se adaugă slănina, grăsimea topită și braânza de burduf sau brânza de oaie frământată, sau o combinație între cele două tipuri de brânză. Se amestecă pe foc mic, până se topește toată brânza. Opțional, pentru un gust și mai potențat, se poate adăuga la final și puțină smântână deasupra. Chiar dacă această reţetă nu este una pentru copii, gustul este delicios şi aduce Maramureșul în farfurie!
