Ascultă Live

Ascultă Radio România Internațional Live

Meşteşuguri tradiţionale în Gorj

Cu toate că pare că ţara noastră ar sta bine la conservarea elementelor de tradiţie populară, cei care chiar reuşesc să transmită meşteşugurile tradiţionale sunt puţini la număr.

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara / Foto: Ștefan Baciu, RRI
Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara / Foto: Ștefan Baciu, RRI

și , 08.10.2024, 17:08

În anul 2008 a fost creată oficial lista Patrimoniului cultural  imaterial  al  umanității  UNESCO, în conformitate  cu  prevederile  „Convenției  pentru Salvgardarea  Patrimoniului  Cultural  Imaterial”, adoptată  la  Paris,  în  2003. De atunci și  până  în prezent,  nouă  obiceiuri  românești  au  fost înregistrate în această listă.

Pe lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, România figurează cu: Ritualul Călușului (din 2008), Doina (2009), Artizanatul ceramicii de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească (2013), înscriere multinațională cu Republica Moldova, Jocul fecioresc (2015), Tehnicile tradiționale de realizare a scoarței (2016), înscriere multinațională cu Republica Moldova, practicile culturale asociate zilei de 1 Martie (2017) – Mărțișorul, înscriere multinațională cu Republica Moldova, Bulgaria și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, arta cămășii cu altiță (2022), înscriere multinațională cu Republica Moldova, precum şi tradițiile de creștere a cailor lipițani (2022), înscriere multinațională cu Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Italia, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Cu toate că pare că ţara noastră ar sta bine la conservarea elementelor de tradiţie populară, cei care chiar reuşesc să transmită meşteşugurile tradiţionale sunt puţini la număr.

La Şcoala Populară de Arte „Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, doi meşteşugari au clase specializate de prelucrarea lemnului şi olărit şi ne-au povestit despre experienţa lor. Marin Daniel Preduț, instructor al Școlii Populare de Arte, specializat pe Arta lemnului, ne-a împărtăşit:

“Această pasiune mi-a venit cu ceva timp în urmă, cu aproximativ 3 ani. Am fost plecat în străinătate 8 ani de zile și, în momentul când m-am întors în țară din cauza pandemiei, am deschis un mic atelier de tâmplărie. Am zis să încerc o mică afacere pe timp de criză. Până în prezent cât m-am dezvoltat sunt mulțumit: în afară de icoanele crestate în lemn și platourile, fundurile, sau cum le zic, mă ocup și construirea de cabane, foișoare, leagăne. În mare parte, se cumpără de persoane care iubesc într-adevăr lemnul.”

 

Interlocutorul nostru ne-a spus că sculptarea unei icoane durează de la 20 de minute până la o oră, dar apoi este vopsită, ceea ce ia mult mai mult timp, aplicându-se un baiţ tradiţional, “secret”, după care sunt lăcuite. Cât despre cabanele de lemn, am aflat că o casă simplă, fără etaj, poate fi executată în maxim 7 zile lucrătoare. Poate vă întrebaţi care a fost cea mai complexă lucrare executată până acum?

Marin Daniel Preduț: “Am avut un parc pe fonduri europene, la o pensiune, un ansamblu mare de vreo cinci căbănuțe, un foișor mare, cuptor, saună, lucrare de în jur de o jumătate de an.”

Marian Măgureanu, profesor la Școala Populară de Arte „Constantin Brâncuşi”, a iniţiat cercul de olărit în cadrul Liceului Tudor Vladimirescu, şi ne-a spus povestea sa: “Am început cu olăritul, tehnică neolitică, modelată în mână. Încerc să spun ceva despre felul în care trăiau bunicii, străbunicii lor, că sunt foarte mici, mulți dintre ei n-au văzut nici măcar o solniță sau un ulcior, le-am prezentat și s-au uitat. Foarte rar, câte unul care a stat puțin pe la țară și știe câte ceva. În momentul în care ei vin de plăcere acolo și au revenit pe parcursul unui an, înseamnă că le-a plăcut, s-au simțit bine, vin să se relaxeze, să plece fericiți acasă. Așa cum le spun eu, să-și facă temele cu mai multă energie, cu mai multă plăcere. Uneori fac diverse exclamații când, de exemplu, le-am arătat ulciorul cu toartă și cu țâță, cum se numește, a fost ceva deosebit! A părut o mare, mare inovație!

 

Marian Măgureanu a mers mai în detaliu spunând de unde procură lutul:

În mod tradițional, oamenii săpau după el în diverse locuri unde știau, păstrau secretul locului respectiv și-l prelucrau de mai multe ori pe parcursul unui an de zile. Trebuia să stea afară să degere sub un acoperiș, îl luau în casă, îl tăiau cu un cuțit, de mai multe ori, îl jucau cu picioarele, mai puneau apă. La final făceau niște turte pe care le păstrau învelite în ceva să nu se deshidrateze. Acuma luăm fie de la diverse fabrici de produse refractare, sunt mai mulți comercianți, încercăm să găsim sursa cea mai bună. După modelare rămâne la uscare o perioadă de timp într-un spațiu neexpus la soare, trebuie să se usuce lent, că altfel se deshidratează brusc și crapă.

Dar noi încă nu avem un cuptor, acuma nu mai putem să ardem în cuptorul tradițional, pe care îl aveau meșterii olari, n-am avea nici unde să-l construim și nici cum să-l folosim. Util ne-ar fi un cuptor electric pe care-l au atelierele mai mari, încă nu avem. Prin intermediul colegilor încercăm să găsim pe cineva care fie are un cuptor electric, fie un meșter dintr-o zonă apropiată care folosește un cuptor și să ardem când și când obiectele.

Un mare entuziasm îi ţine pe aceşti meşteri legaţi de activitatea lor de transmitere a tehnicilor însuşite din bătrâni către generaţiile tinere şi sperăm într-o conservare cât mai eficientă a acestor meşteşuguri.

RadioRomaniaInternational · România la ea acasă – 08.10.2024

 

Cadru din filmul „Anul Nou care n-a fost”
România la ea acasă marți, 29 octombrie 2024

Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”

Astăzi discutăm despre un film. Şi am ales această temă, pentru că “Anul Nou care n-a fost”, primul lungmetraj al regizorului şi...

Fenomenul „Anul Nou care n-a fost”
„Dunărea bună de băut
România la ea acasă marți, 22 octombrie 2024

Apa de Dunăre, bună de băut

Mai târziu, după 126 de ani, o ecologistă olandeză, Li An Phoa, fondatoarea mișcării Drinkable Rivers și partenerul ei, Maarten van der...

Apa de Dunăre, bună de băut
“Glossar Rezidenţă. Artă şi Antropologie”
România la ea acasă marți, 15 octombrie 2024

Poveşti de pe Baltă!

Cartografii, interviuri cu oamenii locului, descoperiri privind  cuvintele vechi și noi din vocabularul local, observându-se influențele...

Poveşti de pe Baltă!
Festivalul Sarmalelor și Piftiilor “Radu Ciobanu “
România la ea acasă marți, 01 octombrie 2024

Festivalul sarmalelor şi răciturilor

Toamna este prilej de bucurie, de sărbătorire a recoltelor, aşa că multe evenimente sunt organizate pentru celebrarea belşugului și...

Festivalul sarmalelor şi răciturilor
România la ea acasă marți, 24 septembrie 2024

Bacademia. Bacalaureat pentru toți

Bacalaureatul 2024 a avut cea mai mare rată de promovare din ultimii 10 ani, de 76,4%. Cu toate acestea confruntarea cu “examenul maturităţii”...

Bacademia. Bacalaureat pentru toți
România la ea acasă marți, 17 septembrie 2024

Doina azi

În vecinătatea “Grădinii cu remedii”, sector din Grădina Botanică Dimitrie Brândză, din Bucureşti, s-a desfăşurat a doua ediţie a...

Doina azi
România la ea acasă marți, 10 septembrie 2024

George Enescu şi AI

Şi pentru că orice manifestare culturală, oricât de renumită, îşi doreşte creşterea accesabilizării către un public tot mai larg, cu...

George Enescu şi AI
România la ea acasă marți, 25 iunie 2024

Tabere antibullying

“A sosit vacanţa, cu trenul din Franţa” era o rimă foarte cunoscută atunci când eram copii. Şi tot atunci nici nu se punea problema...

Tabere antibullying

Parteneri

Muzeul Național al Țăranului Român Muzeul Național al Țăranului Român
Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS Liga Studentilor Romani din Strainatate - LSRS
Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online Modernism | The Leading Romanian Art Magazine Online
Institului European din România Institului European din România
Institutul Francez din România – Bucureşti Institutul Francez din România – Bucureşti
Muzeul Național de Artă al României Muzeul Național de Artă al României
Le petit Journal Le petit Journal
Radio Prague International Radio Prague International
Muzeul Național de Istorie a României Muzeul Național de Istorie a României
ARCUB ARCUB
Radio Canada International Radio Canada International
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
SWI swissinfo.ch SWI swissinfo.ch
UBB Radio ONLINE UBB Radio ONLINE
Strona główna - English Section - polskieradio.pl Strona główna - English Section - polskieradio.pl
creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti creart - Centrul de Creație Artă și Tradiție al Municipiului Bucuresti
italradio italradio
Institutul Confucius Institutul Confucius
BUCPRESS - știri din Cernăuți BUCPRESS - știri din Cernăuți

Afilieri RRI

Euranet Plus Euranet Plus
AIB | the trade association for international broadcasters AIB | the trade association for international broadcasters
Digital Radio Mondiale Digital Radio Mondiale
News and current affairs from Germany and around the world News and current affairs from Germany and around the world
Comunità radiotelevisiva italofona Comunità radiotelevisiva italofona

Furnizori de servicii de difuzare/redifuzare

RADIOCOM RADIOCOM
Zeno Media - The Everything Audio Company Zeno Media - The Everything Audio Company