Povestea expoziţiei „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României”, la Parlamentul European

Există o vorbă care spune că, dacă nu îţi ştii şi dacă nu îţi cunoşti istoria, te condamni la a repeta-o.

Ana-Maria Cononovici, 19.03.2024, 10:47

Există o vorbă care spune că, dacă nu îţi ştii şi dacă nu îţi cunoşti istoria, te condamni la a repeta-o. Astfel, cunoaşterea istoriei de peste un secol a tezaurului de aur al Băncii Naționale a României (BNR) este foarte importantă, motiv pentru care, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, a fost găzduită, la începutul lunii martie,  expoziţia „Tezaurul de aur al Băncii Naționale a României”. Este parte dintr-o tradiţie a Băncii Naţionale a României, care şi-a asumat misiunea de a face această istorie cunoscută, după cum ne-a spus Brândușa Costache, șef serviciu Arhivă, bibliotecă şi diseminare informaţii din cadrul Direcției Secretariat, BNR:

„Realizarea acestei expoziţii reprezintă de fapt continuarea demersurilor dedicate acestei probleme încă din perioada interbelică. Istoria Tezaurului începe în 1916, când, în contextul generat de participarea României la Primul Război Mondial, în faţa înaintării armatelor Puterilor Centrale, instituţiile statului, inclusiv Banca Naţională, au fost obligate să se retragă la Iaşi. 

Tezaurul Băncii Naţionale, în cantitate de 91,5 tone, bijuteriile Reginei Maria, valorile deţinute de băncile comerciale, dar şi nenumărate bunuri aparţinând patrimoniului cultural naţional au fost trimise în Rusia, spre a fi puse la adăpost pe teritoriul unui stat aliat. Dar imperiul ţarilor s-a dovedit a fi un colos cu picioare de lut; în toamna anului 1917, bolşevicii au cucerit puterea. La scurtă vreme, în ianuarie 1918, relaţiile diplomatice cu România au fost rupte şi valorile româneşti depozitate la Kremlin au fost sechestrate. 

Demersurile diplomatice pentru recuperarea acestor valori au început imediat după încheierea războiului, dar fără succes. De-a lungul timpului au avut loc două returnări parţiale ale valorilor culturale româneşti, dar aceste restituiri nu au inclus şi stocul de aur al BNR.”

Brândușa Costache, șef serviciu Arhivă, bibliotecă şi diseminare informaţii din cadrul Direcției Secretariat, BNR, şi-a continuat povestea:

„Urmărind să menţină trează atenţia opiniei publice asupra acestei probleme, în 1934 Banca Naţională a susţinut publicarea volumului lui Mihail Grigore Romaşcanu „Tezaurul român de la Moscova”. 

După 1990, Banca Centrală a reluat acţiunile menite a reaminti publicului această problemă. Printre acestea se numără dezbaterile din cadrul „Simpozionului anual de istorie şi civilizaţie bancară Cristian Popişteanu”, realizat de Revista Magazin Istoric, cu sprijinul Băncii Naţionale, volumele publicate de Cristian Păunescu, consilier al Guvernatorului BNR, participarea reprezentantului Băncii Naţionale a României la Lucrările Comisiei Mixte Româno-Ruse, înfiinţate în anul 2003, pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor biaterale, inclusiv problema tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. 

Putem spune, deci, că avem deja o lungă tradiţie, iar organizarea acestei expoziţii, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, vine să o continue.”

Am întrebat-o pe interlocutoarea noastră de ce s-a simţit nevoia organizării acestei expoziţi acum şi de ce la Bruxelles:

„Contextul internaţional actual a fost considerat de conducerea băncii favorabil pentru internaţionalizarea acestei probleme, pentru că avem nevoie de recunoaşterea internaţională a obligaţiei Rusiei de a restitui României cele peste 91,5 tone de aur fin din stocul BNR. De aceea documentele pe care Banca le păstrează în Arhiva sa atestă existenţa acestei creanţe, a cărei valabilitate nu poate fi pusă la îndoială. 

În acest context, Banca Naţională s-a asociat iniţiativei europarlamentarului Eugen Tomac, care a adus această problemă în atenţia Parlamentului European, prin Rezoluţia privind returnarea Tezaurului de aur naţional al României ilegal însuşit de Rusia. Aceasta a fost dezbătută şi adoptată de Parlamentul European, demonstrând susţinerea de care se bucură cauza României. „

Fotografii de epocă, hărţi sau fotografi după documente istorice sunt o parte dintre exponatele prezentate. Brândușa Costache a detaliat:

„Expoziţia a reprezentat un bun prilej pentru a aduce în faţa unui public cât mai larg imagini ale protocoalelor originale, semnate la Iaşi şi la Moscova, de reprezentanţi ai autorităţilor române şi ruse, cu prilejul transportului şi depozitării în Rusia a Tezaurului BNR şi a celorlalte valori româneşti. Au fost, de asemena, prezentate publicului documentele întocmite la Moscova,la începutul anului 1917, cu prilejul inventarierii stocului de aur al băncii. 

Ţin să menţionez că aceste documente sunt publicate de Cristian Păunescu în volumele sale despre tezaurul României evacuat la Moscova, iar soarta ulterioară a Tezaurului României, cea de după 1918, a fost reconstituită prin prezentarea  în expoziţie a documentelor descoperite în arhivele ruse şi publicate de istoricul Ilie Schipor în volumul „Destinul Tezaurului României”.

Într-o rezoluție adoptată recent, eurodeputații au subliniat că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral, acesta fiind un caz internațional fără precedent, de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu.