Public speaking şi regăsirea sinelui

În ultima vreme au mare căutare atât cursurile de dezvoltare personală, cât şi cele de gestionarea emoţiilor prin teatru. Am vorbit despre rolul pregătirii pentru vorbit public în cunoaşterea de sine cu actriţa Alice Nicolae, fondatoarea Teatrului Simplu şi cu George Grigorescu, unul dintre vorbitorii absolvenţi ai unui modul de “public speaking”.

Ana-Maria Cononovici, 03.03.2026, 15:58

Tu cine erai înainte de a ţi se spune cine să fii? este una dintre întrebările unei campanii lansate de Teatrul Simplu, sub deviza “Am reuşit!” Dincolo de cursuri de actorie, aici se desfăşoară ateliere de vorbit public, sau “public speaking”, susţinute chiar de fondatoarea lui, actriţa  Alice Nicolae.

Am întrebat-o pe Alice Nicolae de unde a pornit această idee şi de ce e important un curs de vorbit în public:

“Ideea a venit de foarte multă vreme, undeva în 2011, când eram proaspăt absolventă de Master în actorie, de teatru clasic, am sesizat o nevoie foarte mare a oamenilor cu idei minunate să îşi gestioneze emoţiile pentru a putea vorbi în faţa unui public. Domnul meu profesor Radu Gabriel a venit în ultima zi de curs şi a zis “am o veste bună şi una mai puţin bună: cea bună este că sunteţi foarte talentaţi, cea mai puţin bună e că sunteţi mulţi şi fiecare dintre voi trebuie să vă găsiţi şi o altă menire”.

Şi eu am auzit, am înţeles şi mi-am dat seama că actoria a făcut minuni cu mine în sensul că m-a ajutat să-mi gestionez emoţiile şi că pot da asta mai departe. Cu emoţie şi fără să ştiu exact ce mă aşteaptă, îmi aduc aminte cum am făcut prima grupă în toamna acelui an, am dat de veste în ţară, am adunat o mână de oameni care şi-au dorit acest lucru şi apoi, prima acţiune, nu-i aşa, actorie vine de la a acţiona, prin acţiune şi perseverenţă, am făcut cu recurenţă grupuri încă de atunci. Iată sunt 15 ani, povestea noastră s-a extins, acum predăm şi actorie, facem piese de teatru. Dar de acolo a pornit totul.”

Alice Nicolae pare să îşi fi găsit menirea, iar unul dintre rezultatele palbabile este crearea unei platforme în care oamenii se pot regăsi şi apoi exprima liber:

“Nu ştiu câţi dintre noi suntem satisfăcuţi că am terminat nu ştiu câte sarcini, suntem bucuroşi însă când avem impact în viaţa celorlalţi, adică atunci când ceea ce spunem ajunge către cei pe care îi vizăm. Şi atunci mă gândesc că un om care reuşeşte să transmită un mesaj cu claritate, care reuşeşte să impacteze oamenii din jur, este un om care are o viaţă mai bună, mai fericită. Suntem foarte bucuroşi pentru că putem să aducem actoria mai aproape de oameni, este o artă care schimbă cu adevărat viaţa multora dintre noi, nu doar când vine vorba de public speaking şi gestionarea emoţiilor, ci şi prin conectare cu sine şi cunoaştere de sine. Este cu adevărat satisfăcător şi înălţător, aşa că dacă oamenii simt că doresc să facă asta, să o facă!”

George Grigorescu, participant la cursurile de Public Speaking organizate de Teatrul Simplu, este o persoană interesată mereu de dezvoltare personală. De la el am aflat că, după ce a practicat tango, în perioada 2011-2016, ocazie cu care a învăţat că dansul e ca viaţa, odată ce s-a alăturat claselor organizate de Alice Nicolae a descoperit importanţa vulnerabilităţii în tot ce faci.

“La fel ca orice oportunitate pe care am avut-o până în momentul de faţă, am zis să încerc. Treaba cu public speaking-ul a pornit mai mult dintr-o curiozitate decât din dorinţa de a putea vorbi în public. Se zice că vorbitul public este a doua mare frică a omului după dentist. Facem teorie, învăţăm cum să ne structurăm un discurs, învăţăm să ne controlăm emoţiile, învăţăm să avem contactul vizual, învăţăm să punem întrebări închise mai degrabă decât deschise în momentul în care ne conturăm discursul, învăţăm să repetăm cuvinte cheie, dar într-un final vine proba de foc: aceea de a arăta că poţi să ţii un discurs, timp de cinci minute, în faţa unui public.

Şi n-a fost un public mic, în sensul că a avut loc undeva în Bucureşti unde au participat într-o sală de conferinţe aproximativ 50 de persoane. Am fost 6 colegi care am vorbit. Am avut oarecare emoţii. Dar odată ce am repetat structura a ceea ce aveam de spus, am primit fedback-ul ghidului nostru şi e mai mult decât un ghid tehnic, a fost şi un ghid emoţional, Alice Nicolae, am reuşit să trecem cu bine proba. Mi s-a părut că fiecare dintre noi a reuşit să treacă cu bine peste frica de a vorbi în public.”

Evenimentul de public speaking s-a desfăşurat şi el sub deviza “Am reuşit!”, fiindcă fiecare participant a atins o reuşită. George Grigorescu a revenit cu detalii:

“Temele au fost alese de fiecare dintre noi, pe parcurs ne-am schimbat unii dintre noi tema, a fost un discurs liber, fiecare a vorbit mai mult din experienţă personală. Cursul s-a întins pe parcursul a 8 sesiuni de comunicare a câte două ore şi jumătate, fiecare sesiune având o temă distinctă şi abordând aspecte diferite a ceea ce înseamnă crearea structurii, controlul emoţiilor, modul în care expui informaţiile. Unul dintre exemplele care mi s-a părut genial  e că dacă nu mai ştii ce urmează nu-i problemă, pentru că cei din public nu au citit discursul tău în prealabil. Mi s-a părut extraordinar că poţi reuşi să redresezi doar printr-o simplă pauză. Ai pierdut firul logic, sau ai auzit o fluierătură în sală, cine ştie câte te pot deturna de la discursul pe care îl ţii.”

L-am întrebat pe George Grigorescu dacă în tot acest proces a descoperit ceva neaşteptat:

 “Cred că cea mai importantă lecţie pe care am avut-o de învăţat a fost că trebuie să fiu vulnerabil, să-mi dau voie să aduc o parte vulnerabilă a experienţei mele în discursul ăsta. Să fiu o fiinţă care se conectează la propria emoţie, o simte şi în acelaşi timp vorbeşte de acolo. Oamenii simt când nu eşti vulnerabil! Cu cât reuşeşti să faci mai uman discursul, cu atât îl faci mai de impact.”

Un îndemn la autenticitate, atât de binevenit în vremuri provocatoare ca cele pe care le trăim!