Crimele care ar putea schimba legea în România

Organizații neguvernamentale din România vor ca femicidul să fie recunoscut, prin lege, drept o formă distinctă de crimă.

Roxana Vasile, 19.11.2025, 14:30

În 2025, în aproximativ zece luni – din ianuarie, până la început de noiembrie, în România au fost confirmate 51 de cazuri de femicid. În date statistice, aceasta înseamnă că, aproape în fiecare săptămână, cel puțin o femeie a fost ucisă, de cele mai multe ori de partenerul ei. Cea mai recentă crimă s-a petrecut în județul Teleorman – o tânără de 25 de ani, mamă a trei copii, a fost omorâtă de fostul soț în fața unei biserici, moment înregistrat de camerele de supraveghere din zonă. A fost înjunghiată cu 15 lovituri de cuţit, sub privirile unuia dintre copiii lor, în vârstă de doar trei ani.

Deși victima avea ordin de protecție provizoriu împotriva bărbatului, anterior, acesta o bătuse, răpise şi violase, dar polițiștii l-ar fi lăsat în libertate. Ei se apără, susținând că omuciderea ar fi avut loc pentru că femeia ar fi refuzat instalarea unui dispozitiv de supraveghere electronică – o brățară care ar fi alertat autoritățile în caz de apropiere a agresorului. Potrivit datelor oficiale, peste 11.000 de ordine de protecție provizorii au fost emise de la începutul anului, însă aproape 4.000 dintre ele au fost încălcate de agresori.

Experții în domeniu atrag atenția că responsabilitatea nu poate fi pusă pe umerii victimelor, statul trebuind să ofere servicii reale de protecție și informare. Or, violența împotriva femeilor e insuficient sancționată sau este chiar transformată în context de blamare a victimelor – sunt de părere ong-uri. Ca urmare, acestea cer acțiuni concrete pentru prevenirea violenței domestice. Vor, în primul rând, ca femicidul să fie recunoscut ca o formă distinctă de crimă, prin femicid înțelegându-se uciderea unei femei din motive legate de gen, adică o crimă comisă pentru simplul fapt că victima este femeie.

State precum Belgia, Croația, Cipru, Turcia și Macedonia, recunosc femicidul în legislația lor, iar în Italia această crimă este pedepsită cu închisoare pe viață. În România…

În prima parte a lunii noiembrie, Ministerul Justiţiei a pus în consultare publică o iniţiativă legislativă conform căreia omorul pentru motiv de gen ar urma să fie pedepsit inclusiv cu închisoare pe viaţă – după cum a anunţat ministrul de resort, Radu Marinescu. Care a precizat că, în paralel, în Parlament există o iniţiativă care doreşte să consacre explicit şi distinct în legislaţia penală din România incriminarea infracţiunii de femicid.

Semnat de peste 250 de senatori şi deputaţi din arcul guvernamental – de la PSD, PNL, USR şi UDMR, proiectul pentru prevenirea şi combaterea femicidului prevede pedepse mai dure pentru agresori şi propune înfiinţarea unui Observator Naţional pentru Analiza şi Prevenirea Omorurilor. Acesta va elabora anual rapoarte despre victime, agresiuni şi cauze, pentru o mai bună înţelegere şi combatere a fenomenului, potrivit preşedintei Comisiei parlamentare speciale privind prevenirea, combaterea şi sancţionarea violenţei domestice, senatoarea PNL Alina Gorghiu: ʺLegea obligă poliţia, procurorii şi medicina legală să colecteze şi să publice date despre toate cazurile.ʺ

Proiectul prevede, totodată, pedepse majorate semnificativ, mai ales dacă actele de violenţă şi crimele au loc în faţa unui copil. Simona Spătaru, senatoare USR: ʺAceastă ucidere va fi sancţionată cu până la detenţie pe viaţă, pentru că, aţi văzut, cazuri multiple în care agresorii ies din puşcărie după 3-5 ani şi mai ucid o femeie şi mai ucid o alta.ʺ

Este avută în vedere, de asemenea, educarea copiilor în şcoli pentru prevenirea comportamentelor abuzive. Victoria Stoiciu, senatoare PSD: ʺFemicidul survine la capătul unui lanţ de agresiuni la adresa femeii, lanţ care, dacă nu este întrerupt la timp, se ajunge la crimă.ʺ Iar deputata UDMR, Éva Csép, vrea că răspunsul instituţiilor responsabile să fie prompt la toate solicitările venite din partea femeilor abuzate: ʺNu putem să vorbim despre o Românie fără violenţă domestică, dacă oamenii, cetăţenii nu au încredere în instituţiile statului, dacă nu investim mai mult în prevenţie, dacă nu investim în educaţie.ʺ

Semnatarii documentului au solicitat ca proiectul de lege să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Despre urgență vorbesc și peste 50 de organizaţii neguvernamentale, care au cerut, la unison, Parlamentului să grăbească procesul de adoptare a proiectului de prevenire şi combatere a femicidelor, dar şi a violenţelor care le preced. ʺAnul acesta, mai mult ca oricând, întreaga societate a fost martoră la eşecul autorităţilor în ceea ce priveşte siguranţa femeilor. În cazurile de femicid a existat un istoric al violenţei, uneori cunoscut de autorităţi sau de comunitate, iar aceste femicide ar fi putut fi prevenite.ʺ – deplâng aceste organizaţii.

Între timp, societatea civilă adoptă măsuri de prevenție care îi stau la îndemână. De pildă, la Cluj-Napoca, tot mai multe baruri şi cluburi adoptă „Angel Shot”, un cod verbal special conceput pentru a ajuta femeile şi fetele care se simt în pericol în timpul ieşirilor în oraş. Folosind această parolă și așa-zis comandând un ʺAngel Shotʺ, o femeie care se simte în nesiguranţă poate alerta personalul localului. Prioritară este escortarea afară a persoanei respective. Fie ar fi ajutată, apoi, să cheme un taxi, fie, în cazuri de violenţă gravă, ar fi chemată poliţia. Cel mai important e ca victima să nu fie lăsată în niciun moment singură.