Gala Superscrieri a premiat cele mai bune materiale jurnalistice ale anului 2024

Românii au încredere din ce în ce mai scăzută în presă, iar rețelele sociale se transformă, pentru mulți, în principalele surse de informare. În acest context, Gala Superscrieri, singurul eveniment anual care premiază jurnalismul de limbă română, este un prilej pentru recunoașterea oamenilor din spatele presei.

Iulia Hau, 04.06.2025, 15:30

În România, încrederea în presă este în scădere continuă. Raportul publicat de Reuters anul trecut, considerat cel mai recent și cuprinzător studiu privind starea jurnalismului la nivel mondial, arăta că încrederea românilor în media a scăzut de la 39% (în 2017) la 27% (în 2024). Apropo, același raport arăta că Radio România este a doua cea mai de încredere marcă de presă, în rândul publicațiilor incluse în studiu.

Conform Eurobarometrului publicat în 2023, românii apelează la rețelele sociale pentru a consuma știri în măsură mai mare decât media Europei, iar cazurile de intimidare a jurnaliștilor români nu sunt situații izolate.

În acest context, Gala Superscrieri premiază din 2011, în fiecare an, materiale jurnalistice, redacții și proiecte civice și oferă, pe parcursul anului, burse, organizează ateliere și dezbateri. Luna trecută, cu ocazia celei de-a XIV-a ediții, au fost premiate materiale care, pe parcursul anului 2024, au expus abuzuri în universități, violența împotriva femeilor din politică, fraudele imobiliare, sistemul de sănătate mintală din România, povești ale migranților asiatici în România, felul în care inteligența artificială este folosită împotriva fetelor, proiecte de fotografie documentară ce ilustrează dezastre naturale cauzate de încălzirea climatică, proiecte online de educație politică, o carte de non-ficțiune și altele.

Alexandra Cantor, directoarea executivă a Fundației Friends for Friends (ONG-ul care organizează Gala Superscrieri) vorbește despre evoluția jurnalismului românesc din ultimul deceniu:

„Mie mi se pare că a evoluat foarte mult. Îmi amintesc că la prima gală la care am fost erau, cred că, o mână de publicații, nu știu dacă poate mai mult de cinci-șase, aș vrea să nu greșesc, dar nu cred că erau nici atâtea. De-abia se nășteau niște proiecte independente la momentul acela sau erau cumva tinere, aveau poate un an, doi de când existau. Și gala în sine era mult mai mică, pentru că jurnaliștii care astăzi înscriu materialele la gale erau mult mai puțini la vremea respectivă. Mi se pare că a crescut mult zona asta de presă, de proiecte de presă, de fapt, independente sau care nu sunt afiliate la niște trusturi mari. Mi se pare că a crescut și numărul jurnaliștilor care fac asta. Văd foarte mulți tineri, mie asta mi s-a părut, în ultimii doi ani la galele Superscrieri, mi s-a părut că am văzut foarte, foarte mulți tineri, ceea ce mă bucură super mult și mi se pare fain că vine o generație din urmă. Acum, știu că, ce vedem noi la gală și cât vedem noi la Superscrieri nu este atât de reprezentativ pentru toată piața, pentru că piața este foarte mare. Și știu că, în general, există o problemă cu atragerea talentelor noi.”

Tema ediției Superscrieri de anul acesta a fost sănătatea mintală. Întrebată de ce au ales această temă anul acesta, Alexandra Cantor răspunde:

„A pornit de la mai multe discuții avute în ultimii doi ani cu diverși jurnaliști
care sunt aproape de proiect și am înțeles că e o nevoie. E o nevoie să discutăm despre sănătatea mintală. Este nevoie să începem să avem aceste discuții în presa de la noi. Nu știu nici acum dacă am pornit neapărat o discuție atât de mare — eu sper că da. Dar știu că înainte multă lume simțea că se confruntă cu probleme de sănătate mintală dar, ori le era greu să le recunoască, ori nu știau ce să facă cu ele. Cred că în continuare există problema asta și, cum am spus și pe scenă, sper că ce am făcut noi cu ediția de acum să fie doar un start; să deschidem un spațiu de discuții pe tema această și să găsim soluții împreună la ce am putea să facem mai bine.”

Una dintre cele mai presante probleme ale presei independente este faptul că puține redacții reușesc să devină sustenabile financiar. Despre acest aspect, Alexandra Cantor susține:

„Știu că asta oricum e o problemă și la nivel global. Adică finanțarea presei este o problemă în general sau modelele sustenabile de business în presă sunt o problemă – mai ales în contextul acesta, în care algoritmii și social media au influențat foarte mult modul în care au fost promovate materialele jurnalistice în ultimii ani și modul în care se promovează acum, adică mai mult nu, pentru că social media nu mai dorește să promoveze atât de mult conținut de bună calitate.”

Întrebată care ar fi un raport sănătos între finanțarea venind din mediul privat și societatea civilă, Alexandra Cantor răspunde:

„Eu, până să încep să lucrez, în 2021, la Friends for Friends, nu am lucrat în societatea civilă, am lucrat în business, așa că, poate, mi-e ușor să am cumva ambele perspective. Cred că poate să existe o relație sănătoasă între mediul de business și jurnalism. Eu cred că ea a suferit foarte mult în ultimii ani datorită modului în care s-a făcut publicitate și în care s-a vândut publicitate la noi, în care numai cifrele au contat și nimic altceva. Modul în care business-ul a înțeles că dacă plătește presa să scrie frumos despre ei – niște advertoriale sau PR – totul o să fie ok. Și cred că din cauza aceasta, relația asta a început să sufere de la un punct încolo. Dar cred, în același timp, că business-ul știe și înțelege și poate să înțeleagă că a susține presa nu înseamnă că vrei să ai o influență asupra a ceea ce se scrie despre tine, ci este pur și simplu un exercițiu de a menține o democrație funcțională și o piață liberă în care tu activezi. Cred că trebuie mai mult dialog între cele două părți și cred că a lipsit foarte mult acest dialog.”

Marele premiu, Superscrierea anului, a fost câștigată în 2025 de o publicație din Republica Moldova, Ziarul de Gardă, cu o investigație sub acoperire care a demonstrat influența rusească asupra alegerilor prezidențiale și a referendumului privind integrarea europeană, din 2024.