„Treabă de femei”: soluții pentru inegalitatea de gen în domeniile STEM

La nivel mondial, statisticile UNESCO arată că femeile alcătuiesc doar o treime din cercetătorii științifici și că această proporție a rămas stabilă pe parcursul ultimilor zece ani.

Iulia Hau, 12.02.2025, 15:16

La nivel mondial, statisticile UNESCO arată că femeile alcătuiesc doar o treime din cercetătorii științifici și că această proporție a rămas stabilă pe parcursul ultimilor zece ani. La nivelurile superioare, adică în funcțiile de conducere și ca membrii ai academiilor naționale de știință, femeile reprezintă, însă, doar 12%.

Conform datelor din 2023, în România, fetele și femeile reprezintă 41% dintre absolvenții din domeniile STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică), peste media europeană de 32,8%. În clasamentul european, următoarele două țări cu cele mai ridicate procente sunt Polonia și Grecia. Cu toate acestea, absolventele românce de studii doctorale în știință și tehnologie reprezintă doar 0,24% din totalul populației României, ceea ne plasează pe ultimul loc în Uniunea Europeană. Mai mult, doar una din cinci persoane angajate în domenii STEM în România este femeie.

Experți din domeniul științei sunt de părere că ar trebui să ne uităm mai puțin spre cifre care plasează România în topul țărilor cu femei care au studii de licență sau lucrează în știință şi mai mult către slaba reprezentare a femeilor în funcții de conducere în cercetare. O posibilă explicație pentru aparenta implicare a femeilor din România în domenii STEM, adică prin faptul că avem cel mai ridicat procent de absolvente din România, poate fi atribuită trecutului comunist. Eforturile de alfabetizare și profesionalizare în masă a femeilor cu scopul modernizării societății nu au avut la bază politici de egalitate de gen sau mișcări feministe.

Unele soluții vin, însă, chiar din mediul școlar, de la fetele afectate direct de această inegalitate. Proiectul „Girls in STEM” a fost inițiat în mai-iunie 2024 de către organizația Girl Up Neuroscience, finanțată de Națiunile Unite și condusă de zece tinere liceene.
Marina Suvac, elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați și președinta organizației Girl Up Neuroscience spune:

„Eu am observat această lipsă de reprezentare în ceea ce privește feminismul, femeile în domeniul acesta, real, ca să spun așa, iar pe mine mă pasionează neuroștiința. Este o pasiune personală există multe proiecte de tipul Girl in STEM, adică, pur și simplu, femei în știință în general vorbind și, de obicei, sunt centrate pe liceeni, dar m-am gândit să fac ceva mai specific în neuroștiințe, pentru că STEM este o arie mai mare, include mai multe, și așa a apărut practic Girl Up Neuroscience. Am găsit și inițiativa aceasta internațională, Girl Up — ei au un site foarte, foarte detaliat, care permite foarte multe, și de-acolo m-am informat puțin mai mult despre ei și am vrut să fac și eu parte cumva din schimbarea lor”.

Deși există proiecte care își propun să încurajeze fetele către aceste domenii, Marina spune că ele se adresează mai ales elevelor de liceu. În opinia ei, această etapă este deja prea târzie: profilul liceului a fost deja ales, iar ideea că științele exacte sunt mai degrabă un domeniu masculin, este deja înrădăcinată. Întrebată despre ce au reușit să facă până acum, în timpul liber, în care nu participă la ore, Marina Suvac răspunde:

„Am făcut nouă webinarii, dacă îmi amintesc bine, online, care sunt evenimente naționale, în care invităm speakeri din diverse domenii. Au fost foarte multe (femei speaker), din foarte multe domenii: și femei în STEM în sine, dar și doar pe partea de feminism (sau) doar pe partea de neuroștiință. Am ajuns anul acesta și în partea de sănătate mintală. Girls in STEM, care a fost proiectul nostru de vară, s-a desfășurat în iunie-august, a constat într-o conferință și trei workshopuri — care au fost hands on workshops, adică activități în care au fost invitate fete cu vârste între 10-14 ani să pună mâna să facă pe bune experimente.”

Când vine vorba de efectele palpabile pe care le are lipsa de reprezentare a femeilor în științele exacte, Marina Suvac spune că le-a simțit pe pielea ei:

„Eu, în clasa a IX-a am fost la acest liceu unde se făcea perfomanță pe bază de olimpiade și, în principal, științe, iar în clasa mea de atunci erau cinci fete din 21 de persoane. Era o clasă de informatică și chimie.”

La evenimentele organizate de Girl Up Neuroscience au participat femei românce care au absolvit facultăți din științele exacte sau lucrează în domenii STEM în România și în străinătate. Pe lângă conferințe, webinarii și workshop-uri cu zeci de experimente, echipa Girl Up Neuroscience, alcătuită din peste două sute de elevi de liceu care lucrează ca voluntari, au publicat pe site numeroase articole explicative. Între subiectele abordate se numără inteligența emoțională, efectele traumei, circuitul dopaminei, neurodiversitatea, dar și teme care abordează egalitatea de gen.

Un studiu realizat în 2021 în șapte țări arăta că inclusiv stereotipurile de gen ale părinților ar putea juca un rol hotărâtor în perpetuarea inegalității de gen privind domeniile STEM. Astfel, conform răspunsurilor, părinții participanți la sondaj au fost de șase ori mai înclinați să își imagineze un bărbat atunci când li se cerea să se gândească la un om de știință (85%) și de peste opt ori mai înclinați în privința profesiei de inginer (89%).