Parcul Naţional Munţii Rodnei

Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali.

Steliu Lambru, 25.10.2019, 14:07

Parcul Național Munții Rodnei este cea mai întinsă arie protejată din nordul Carpaților Orientali. Este al doilea parc naţional, ca mărime, din România, după parcul Domogled Valea Cernei, având 54.000 de hectare. Parcul Național Munții Rodnei a fost înființat în anul 1932, când avea doar 183 de hectare de gol alpin, iar în 2007 parcul a fost desemnat Sit Natura 2000. Găsim aici mai multe arii naturale de un deosebit interes științific, geologic, peisagistic, floristic, faunistic și speologic, multe tipuri de habitate: tufărişuri, pajiști boreale și alpine, fânețe montane, mlaştini, turbării, dar şi un relief glaciar spectaculos şi bine conservat. Pădurile, pajiştile şi stâncăriile adăpostesc o floră şi faună bogată şi variată, cu numeroase specii rare şi endemite carpatice, după cum ne spune Lucia Mihaela Poll, director al Administraţiei

Parcului Naţional Munţii Rodnei: “Avem opaiţul Munţilor Rodnei (Lychnis nivalis), este unic în lume, cu o floare micuţă de culoare roz. Avem peste 2000 de specii de plante superioare, specii de relicte glaciare, specii protejate cum ar fi: gențiana(ghintura pestrita), angelica punctata(Angelica archangelica), bujorul de munte sau smârdarul (Rhododendron kotschyi). Avem şi tisa (Taxus baccata), zâmbru (Pinus cembra), avem peste 600 de specii de fluturi, 12 specii de lumbricide, dar şi multe specii de păsări: cocoşul de mesteacăn (Tetrao tetrix), zona fiind una dintre ultimele din România unde mai există această specie, cocoşul de munte (Tetrao urogallus), acvila de munte (Aquila chrysaetos) etc. In apele de munte avem specii de peşti: lostriţa, păstravul sau lipanul. Dacă ne referim la mamifere, avem multe capre negre, efectivele acestora a crescut simţitor. Avem familii de marmote, cerb carpatin, căprior, urs, lup, râs, pisica sălbatică. Deşi peste Parcul Naţional Munţii Rodnei se suprapun aproximativ 10 fonduri de vânătoare, avem populații viguroase de urși, dar nu au fost probleme să atace oamenii din zonele urbane. Acum ei stau în munte, sus, unde mai sunt afine, mure, zmeură.. Avem peste 100 de exemplare de urs în parc, le cunoastem bârloagele, avem peste 110 stâni, se practică transhumanța în fiecare an, iar urşii în timpul verii mai fac câte o vizită la stână, dar nu atacă oamenii”.

Capra neagre (Rupicapra rupicapra) este o specie emblematică pentru zonele înalte ale Carpatilor, declarată “monument al naturii” încă din 1933. Este un animal protejat și este una dintre cele mai valoroase specii din fauna României. Caprele negre, acvilele de munte, cerbii carpatini şi vulturii dau viaţă peisajului sălbatic de pe crestele alpine ale Munţilor Rodnei. Cu toate că nu reprezintă nici un pericol direct sau indirect pentru oameni şi nu produce pagube de niciun fel, capra neagră a fost introdusă, recent, pe lista animalelor care pot fi vânate. Ecologiştii sunt revoltaţi de această hotărire şi cer protejarea acestor animale.

Mihaela Poll: Înainte de 1918 în Munţii Rodnei au fost între 120 şi 160 de exemplare. In timpul celui de-al doilea război mondial, ele au fost exterminate, apoi în 1964 s-a trecut la repopularea din nou cu iezi aduşi din masivul Bucegi şi Retezat. In anul 1967 au fost 8 până în 10 exemplare lăsate în libertate din iezii respectivi. In 1990 s-a ajuns la aproximativ 320 de exemplare, iar în 2004, de la înfiinţarea Administraţiei Parcului Naţional Munţii Rodnei, au fost văzute 36 de exemplare primăvara şi 61 toamna. Pe urmă, am început noi să facem repopularea. In 2004 au fost aduse 8 exemplare din Bucegi şi Retezat. În 2019, la evaluarea din primăvară, am avut peste 120 de capre negre, iar evaluarea de toamnă o să fie peste o săptămână. Dar să ştiţi că sunt capre negre. Sunt foarte mulţi turişti care le-au văzut. Avem ciopoare masive de 50-60 de exemplare. Aici, în Parcul Naţional vânătoarea este interzisă, iar capra neagra este considerată monument al naturii şi încercăm să o protejăm. Dar sunt şi probleme atât pe partea de braconaj, cât şi pe partea de boli. Capra neagră moare de inimă, dacă se sperie. Puţină lume ştie treaba asta.. Dar, în ultima vreme, fiind linişte pe munte, ele s-au înmulţit”.

Pe cuprinsul Parcului Naţional Munţii Rodnei se găsesc şi multe rezervaţii naturale. Pe versantul nordic se află una dintre cele mai spectaculoase căderi de apă din România – Cascada Cailor”, care se află la o altitudine de 1300 de metri. Tot în zona Borşa se află Lacul Iezer, căruia i se mai spune şi ”lacul fără fund”, situat sub vârful Pietrosu, la o altitudine de 1.825 m. Este un lac glaciar străjuit de culmi golaşe şi sălbatice care face parte din rezervatia ştiinţifică ”Pietrosu Mare”. Unul dintre cele mai mari lacuri glaciare din România este Lacul Lala Mare aflat la o altitudine de 1.815m, este populat cu păstravi şi înconjurat de bujori de munte, plantă ocrotită prin lege. Pe locurile mlăștinoase din apropiere se găsesc relicte glaciare, precum floarea de colț și gențiana galbenă. In orice anotimp, Munţii Rodnei oferă privelişti deosebite, ne mai spune

Mihaela Poll: Avem “Poiana cu narcise”, la 1600 de metri altitudine. Din 2007 o monitorizăm atent şi, de la câteva sute de metri, am ajuns la aproape 6 hectare, anul trecut. Foarte mulți turişti vin în perioada lunii mai să le admire. In Pietrosul Mare avem câteva lacuri glaciare unice în lume. Pietrosul este cel mai înalt vârf din Carpaţii Orientali (2303 m), avem aici tot felul de specii, multe familii de marmote, o vegetaţie foarte bogată… Mai găsim aici izvoare carstice, văi, abrupturi calcaroase, poieni, pajişti, pășuni, jnepenișuri, păduri de conifere, păduri de foioase şi păduri în amestec. Nu numai acest masiv, dar tot masivul Rodnei oferă un peisaj, cel puţin acum, de îţi taie respiraţia. Fiecare anotimp are frumuseţea lui’.

Aproximativ 2.300 hectare din Parcul Naţional Munţii Rodnei sunt declarate zone cu protecţie strictă, datorită ariilor protejate de mare importanţă ştiinţifică, ce cuprind zone sălbatice în care intervenţia omului a fost extrem de scăzută. Peste 800 de hectare de păduri seculare urmează să fie incluse în Catalogul Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine.