Zimbrii din Munții Făgăraș

Zimbrul (Bison bonasus) cel mai mare mamifer de uscat din Europa, care în urmă cu secole popula o mare parte a continentului, este acum un animal protejat, pe cale de dispariție.

Eugen Coroianu, 29.01.2021, 10:36

Mai poate fi întâlnit destul de rar în rezervații și doar
în câteva locuri în sălbăticie. Unul dintre acestea este, de curând, arealul
Munților Făgăraș, din centrul României, unde Fundația Conservation Carpathia
derulează un program de reintroducere în natură a acestor maiestuoase
ierbivore, cândva un simbol al țării noastre. Cunoscut de români mai mult din
basme și povești istorice, zimbrul păstrează în mentalul public un aer de
legendă, fiind foarte îndrăgit. Dar nu doar din nostalgie sau doar pentru
frumusețe sunt reintroduși zimbrii în libertate, după cum sublinia Adrian
Aldea, biolog management faună la Conservation Carpathia:

Munții Făgărașului reprezintă o zonă încă în bună parte neafectată de
intervenția omului. În prezent, singurele specii care ar lipsi din mozaicul
inițial ar fi zimbrul și castorul și de aici ideea reintroducerii lor, în
cadrul acestui proiect Life care își propune crearea unei zone de
sălbăticie în sud-estul Munților Făgăraș. Ne-am propus înființarea a trei zone
din care să reintroducem zimbrii, până în prezent am implementat două și suntem
cu a treia în curs de implementare – în care am adus deja câte un grup inițial
de zimbri, iar anual pe perioada proiectului completăm cu mici grupuri de până
în cinci exemplare. La finalul proiectului ne dorim să avem cel puțin 75 de
zimbri în libertate.

Zimbrul este o specie umbrelă în cadrul ecosistemului,
adică prin existența lui, prin intervențiile lui în natură se crează anumite
nișe în care se instalează diverse alte specii sau populații ale unor specii.
Prin regimul de hrană de exemplu: consumă vegetație atât ierboasă cât și
arborescentă, lăstari… Deci menține deschise pășunile și poienile care sunt
un habitat cu o mare diversitate specifică. De asemenea, prin comportamentul
lui de a se scălda, de a-și face scăldători în care se instalează diverse alte
specii, știu eu, de batracieni, de reptile…

Alt
motiv pentru care prezența zimbrilor în locurile lor străvechi este importantă
este că prin mărimea și greutatea lor (masculii pot atinge chiar și o tonă),
prin distanţele pe care se deplasează, ajută la crearea de poteci pentru alte
mamifere mai mici precum căprioare, bursuci sau jderi. De asemenea, prin
obiceiurile sale de igienă, care includ băile de praf și scărpinatul pe
copaci și arbuști, zimbrul colectează în blană seminţe pe care le transportă în
zonele pe care le explorează, ajutând la regenerarea pajișților și a spaţiilor
deschise. Așadar are un rol foarte important pentru ecosistem, dar poate ajuta
și la dezvoltarea comunităților locale.

L-am întrebat pe Andrei Aldea dacă
zimbrul poate contribui la promovarea turismului și cum a procurat fundația la
care lucrează exemplarele aduse în Munții Făgăraș:

În
zonele și în țările în care reintroducerea zimbrului s-a făcut deja de mai
mulți ani, turismul s-a dezvoltat foarte bine în această direcție. În special
Polonia e bine cunoscută, dar și la noi – zona Neamț. La fel și în Brașov avem
o rezervație cu zimbri, nu în sălbăticie, dar unde e bine promovată această
idee, la Vama Buzăului. Sunt aduși din diverse locuri și centre, fie de
reproducere, fie rezervații din Europa, dar și din țară. Problema costurilor
este destul de variată. Depinde cum înțelege fiecare crescător să-și acopere
cheltuielile. Noi avem un buget în cadrul proiectului și trebuie să ne cam
încadrăm în el, dar sunt și țări sau centre care ne-au dat zimbrii gratis -
deci rezonează cu ideea de reintroducere a lor în natură.

Fundația
are finanțare europeană, dar folosește și fonduri proprii. În ceea ce privește
interacțiunea cu oamenii, zimbrii nu prezintă un pericol iminent sau imediat,
dar aceștia pot deveni agresivi când se simt amenințați. De aceea turiștii
trebuie să nu se apropie de zimbri pentru a face fotografii, să nu îi hrăneasca
și păstreze o distanță de cel puțin 100 m față de aceștia.

Totodată, zimbrii
pot provoca și pagube, dacă, în căutarea hranei, se apropie de sate, de
terenurile agricole sau de fânețe. De aceea, zonele de reintroducere au fost
alese departe de așezările omenești, pentru a evita interacțiunea. Pentru a
preveni orice posibil conflict cu acest animal puternic, rangerii fundației
patrulează zona și monitorizează în permanență deplasările zimbrilor, starea
lor de sănătate, prezenţa și interacţiunile cu alte specii sălbatice. Rangerii
intervin pentru a alungă zimbrii în cazul în care aceștia se apropie prea mult
de comunitate. De asemenea, în condiții meteo extreme, rangerii pot pune hrană
suplimentară în locurile des frecventate de aceste animale. Pentru a evita
orice nemulțumire a localnicilor, Conservation Carpathia oferă garduri
electrice pentru a fi puse la dispoziția persoanelor care au probleme cu
apropierea zimbrilor.

O surpriză extrem de plăcută s-a produs în toamna lui
2020, când în Munții Făgăraș a fost observat un prim pui de zimbru, care crește
și se dezvoltă fără probleme. Nu are încă un nume și s-ar putea nici să nu
aibă, pentru a i se păstra identitatea de animal sălbatic.