Bucureştiul şi strategia NATO

Membră a NATO din 2004, România îşi armonizează strategia militară cu cea a partenerilor săi aliaţi.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 19.06.2015, 13:57

Membră a NATO din 2004, România îşi armonizează strategia militară cu cea a partenerilor săi aliaţi. În această logică se încadrează şi acţiunile sale de consolidare a sistemului defensiv sau aplicaţiile militare la care Bucureştiul este parte în principal alături de ceilalţi membri ai NATO. Şeful Statului Major General, generalul locotenent Nicolae Ciucă:

Anul 2015 încă de la început a fost caracterizat de decizia de implementare a măsurilor stabilite la finele summitului NATO din Ţara Galilor şi, în baza deciziei politice, militarii au trecut la implementarea practică a tuturor măsurilor din planul decis în anul 2014. În acest context au fost planificate, organizate şi executate o serie întreagă de exerciţii care au acoperit întreaga gamă de misiuni şi chiar în momentul în care vorbim sunt exerciţii în desfăşurare atât în ţară, cât şi împreună cu partenerii noştri în poligoanele şi centrele de instrucţie din alte ţări şi, de asemenea, sunt o serie intreagă de alte exerciţii care sunt în pregătire şi urmează să se desfăşoare în cea de-a doua jumătate a anului 2015.

Peste 1.000 de militari din 25 de ţări membre ale NATO iau parte în aceste zile, în poligonul Cincu, din centrul României, la un exerciţiu de apărare colectivă – o aplicaţie care aduce şi o premieră în istoria Alianţei: un comandament militar NATO este mutat temporar în România. Exerciţiul, care se va încheia la sfârşitul lunii, face parte dintr-o serie amplă de operaţiuni ale NATO care mobilizează aproape 14 mii de militari la graniţa estică a Alianţei, unde se află şi Ucraina devastată de conflictul armat din regiunile separatiste proruse.

Factor generator al tensiunilor care mocnesc, situaţia din Ucraina rămâne una dificilă, tratată cu maximă atenţie la Washington. Corespondentul Radio România în SUA, Doina Saiciuc, îl citează pe purtătorul de cuvânt al Pentagonului, colonelul Steve Warren, care a arătat că SUA şi-au consolidat prepoziţionarea echipamentelor pentru antrenare şi exerciţii militare cu diverse ţări partenere şi aminteşte, în acelaşi timp, cum se văd lucrurile de la Washington:

Tensiunile sunt foarte mari, trebuie să exersăm şi să creştem capacitatea noastră de desfăşurare foarte rapidă a forţelor NATO lucrând cu ţara gazdă pentru a ne asigura că, dacă va exista o situaţie de urgenţă, dacă se va întâmpla ceva, instabilitatea nu va afecta niciun stat membru NATO. Avem nevoie acum de armament greu când facem exerciţii militare. Până acum nu am desfăşurat niciodată echipamente grele în statele baltice, în Polonia şi România. Ele erau staţionate în Germania, în Europa Occidentală, sigur, ca o moştenire a războiului rece, acum însă trebuie să avem o nouă poziţionare americană în Europa, iar această prepoziţionare a echipamentelor americane este un pas în această direcţie.

Previzibil, intenţia SUA privind intensificarea prezenţei militare americane în statele membre ale NATO din estul Europei este dezavuată de Moscova. Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei a catalogat planurile de amplasare a unor tancuri ale SUA în Europa de Est drept o subminare a prevederilor-cheie ale Actului Fondator Rusia-NATO din 1997, prin care Alianţa şi-a asumat angajamentul de a nu amplasa echipament militar în regim permanent în ţările specificate în acest act. SUA încing spiritele, au generat şi au alimentat fobii antiruseşti în rândul aliaţilor europeni şi pentru a profita de actualul moment dificil, dar şi pentru a-şi extinde prezenţa militară în Europa, evident în consecinţă şi influenţa sa în Europa, consideră surse din MAE rus, citate de agenţiile de presă.

Pe acest fond, liderul de la Kremlin a anunţat mărirea arsenalului nuclear al Rusiei cu încă 40 de rachete balistice intercontinentale, capabile să penetreze orice sistem de apărare antirachetă. Vladimir Putin: Dacă cineva ameninţă unele dintre teritoriile noastre trebuie să ne orientăm forţele armate şi capabilităţile moderne de atac către zonele care ne ameninţă. Ce altceva putem sa facem? NATO vine mai aproape de graniţele noastre, noi nu ne mutăm nicăieri. Suntem mai îngrijoraţi de extinderea sistemului de apărare anti-rachetă, aceasta este o problemă de importanţă strategică.

Anunţul a fost catalogat în cancelariile occidentale drept destabilizator şi periculos. În cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Bruxelles, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg a declarat că o asemenea retorică din partea Rusiei explică de ce NATO şi-a intensificat pregătirile pentru protejarea statelor membre din estul Europei: Această <zăngănire de arme nucleare> a Rusiei nu este justificată, este destabilizatoare şi periculoasă. Este un lucru pe care noi încercăm să îl rezolvăm şi este şi motivul pentru care am intensificat capacitatea de răspuns a forţelor noastre, răspundem asigurându-ne că NATO va fi şi în viitor o alianţă care să asigure protecţia membrilor săi în faţa oricărei ameninţări.

“Nimeni nu vrea să facem paşi înapoi. Nimeni nu vrea, cred, să ne întoarcem la starea din perioada Războiului Rece, a declarat şi şeful diplomaţiei americane, John Kerry, iar la Moscova Ministerul de Externe şi-a exprimat speranţa că raţiunea va triumfa, iar situaţia din Europa va fi controlată ca să nu alunece pe panta unei noi confruntări militare care poate avea consecinţe periculoase.