Conflict în apropierea României

Suntem consternaţi de această utilizare a forţei de către Rusia, care, într-un context de militarizare crescândă în regiune, este inacceptabilă, au declarat guvernele celor 28 de ţări membre ale UE

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 07.12.2018, 12:38

Suntem
consternaţi de această utilizare a forţei de către Rusia, care, într-un context
de militarizare crescândă în regiune, este inacceptabilă, au declarat
guvernele celor 28 de ţări membre ale UE într-o declaraţie publicată de şefa
diplomaţiei europene Federica Mogherini, la capătul a trei zile de discuţii pe
tema escaladei militare dintre Kiev şi Moscova. Occidentul a condamnat
acţiunile Rusiei, cerând eliberarea celor trei nave reţinute în strâmtoarea
Kerci şi a celor 24 de marinari ucraineni, în prezent arestaţi preventiv pentru
două luni, sub acuzaţie de trecere ilegală a frontierei. Moscova a recunoscut
că a folosit armamentul din dotare pentru a forţa navele ucrainene să oprească,
în timp ce Kievul spune că ar fi avertizat Rusia că navele sale vor trece prin
zonă în drum spre portul Mariupol din Marea Azov.

Invitat la Radio România,
Iulian Chifu, preşedintele Centrului pentru Prevenirea Conflictelor, despre
situaţia din strâmtoarea Kerci: Federaţia Rusă a deschis cel de-al treilea
front în raport cu Ucraina. Mai grav este faptul că această nouă agresiune s-a
petrecut chiar sub steagul rus, deci nu mai e vorba de anexarea Crimeii prin
omuleţii verzi şi nici de agresiunea militară din estul Ucrainei, unde sunt un
fel de intermediari, de voluntari, de militari rătăciţi, cum ne spunea domnul
Lavrov. A făcut-o deoarece consideră Crimeea teritoriul său şi încearcă să
afirme acest lucru inclusiv anexând Marea de Azov. Practic, a construit acel
pod, care este de asemenea ilegal, şi consideră că acelea sunt apele sale
teritoriale, motiv pentru care a interzis accesul şi interzice accesul oricui
nu cere avizul. Era vorba despre trei nave militare, ucrainene care veneau
dintr-un port ucrainean, mergeau spre un port ucrainean şi cărora li s-a
interzis trecerea prin Marea de Azov, existând şicanări, după care ciocniri şi
după care tiruri care au dus inclusiv la victime.

Incidentul a avut loc în
apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova a anexat-o în 2014, şi a crescut
tensiunea la cel mai înalt nivel după 2015, când rebelii sprijiniţi de Moscova
s-au ridicat împotriva guvernului de la Kiev în regiunea estică Donbas,
declanşând un război care a ucis zeci de mii de persoane. Discutarea singulară
a cazului Kerci este incorectă, indiferent pe cine acuzăm, consideră profesorul universitar Dan Dungaciu, directorul
Institutului de Știinţe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române: Episodul acela este
un punct, un element într-o sagă care a început în 2014, când Federaţia Rusă a acţionat aşa cum a acţionat – a
anexat Crimeea, a intrat în partea de est a Ucrainei şi controlează indirect
două regiuni de acolo. Kerciul ce înseamnă de fapt? Înainte de anexarea Crimeei
însemna o strâmtoare care se afla între Ucraina, Crimeea, care era parte a Ucrainei,
şi Federaţia Rusă. Pe partea rusească era un comandament care verifica trecerea
prin strâmtori. Acum suntem în situaţia în care şi Crimeea este a Rusiei, de
facto nu de jure, şi pe malul drept este tot Rusia. Deci, Rusia controlează intrările. Peste
acest element s-a adăugat celebrul pod pe care l-au construit ruşii, într-un
timp relativ record.

Este vorba despre podul care leagă terestru Crimeea
de Rusia, un pod strategic, subliniază profesorul universitar Dan Dungaciu: Ei când au construit acel pod
au avut grijă să aibă 30 de metri, sunt multe nave care nu pot să iasă, care
sunt mai înalte de 30 de metri, nu mai pot să iasă, sunt blocate în Marea Azov,
care în acest moment, inclusiv prin acea construcţie a Federaţiei Ruse, este
mai degrabă o mare rusească. De fapt, problema de fond este 2014. Trebuia să-i
cerţi atunci, pentru că dacă îi laşi pe ruşi să meargă mai departe şi, iertaţi-mă
că o spun, populaţiile din regiune au înţeles foarte clar că dacă nu eşti în
NATO sau UE nu te apără nimeni, că dacă eşti în Organizaţia Naţiunilor Unite
este insuficient. Deci, din punctul ăsta de vedere, Ucraina a păţit ce a păţit
inclusiv din cauza inabilităţii, lipsei de proiecte a elitelor politice, care
au crezut 20 de ani că joacă, cântă la două piane în acelaşi timp, şi cu estul
şi cu vestul. Ucraina şi Republica Moldova sunt prizonierele propriei viziuni
greşite politice, bazate pe un proverb rusesc care spune că viţelul deştept suge
de la două vaci. Aşa au făcut ele politică până acum şi nu s-au dus nici în
NATO, nici în UE ferm.

În urma evenimentelor recente, UE a făcut apel la
reţinere şi a solicitat Moscovei să restaureze libertatea de circulaţie în
Strâmtoarea Kerci. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că
Ucraina nu este membră a Alianţei, al cărei fundament este apărarea colectivă a
membrilor ei, dar a subliniat că această organizaţie susţine suveranitatea şi
integritatea teritorială a Ucrainei în faţa ameninţărilor Rusiei. Între timp, la
Kiev, parlamentul ucrainean a declarat legea marţială pe perioadă limitată.