Construcţia bugetului UE

Cu opinii divergente în privinţa bugetului european pentru anul viitor, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene sunt în negocieri de conciliere, la capătul cărora Comisia ar putea să fie nevoită să prezinte o nouă structură bugetară.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 01.11.2019, 15:14

Cu opinii divergente în privinţa bugetului
european pentru anul viitor, Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene
sunt în negocieri de conciliere, la capătul cărora Comisia ar putea să fie nevoită
să prezinte o nouă structură bugetară. Bugetul propus de Comisie, de 168,3
miliarde de euro, este aproximativ la mijloc între cel propus de Parlament şi
de Consiliu – Parlamentul European a votat cu o largă majoritate pentru un
buget de 170,97 miliarde de euro, iar Consiliul UE, care reprezintă statele
membre şi care a respins amendamentele legislativului comunitar, ar vrea un
buget de 166,8 miliarde de euro, respectiv o creştere procentuală de
doar 0,6% faţă de bugetul pe anul în curs.

‘‘Priorităţile Consiliului, ale
Parlamentului şi Comisiei sunt aceleaşi”, a anunţat, însă, în hemiciclul de la
Strasbourg, comisarul european pentru buget, Gunther Oettinger, enumerând,
între altele, creşterea economică şi locurile de muncă, tinerii, migraţia şi
consolidarea politicii climatice. Invitat la Radio România, europarlamentarul
Siegfried Mureşan a vorbit despre situaţia financiară şi priorităţile
Uniunii: Ne aflăm acum în ultimul an al exerciţiului 2014-2020, ca atare,
minuni nu se pot face acum. Acest exerciţiu a fost planificat în anul 2013 şi
de atunci s-au întâmplat multe lucruri pe care decidenţii nu le-au anticipat.
În primul rând, a fost criza refugiaţilor, bani pentru securizarea
frontierelor, bani pentru sporirea investiţiilor, s-a creat un fond special de
investiţii,

Planul Juncker se numeşte, pentru investiţii strategice, prin care
au fost mobilizate investiţii de 440 de miliarde de euro, care au dus la
angajarea, atenţie, a 1,1 milioane de persoane în Uniunea Europeană. Ce încerc
să vă spun este următorul lucru: ne aflăm în ultimul an al exerciţiului şi cam
toate rezervele au fost folosite pentru aceste măsuri neprevăzute. Acum e
important să finanţăm priorităţile tradiţionale, clasice, ale Uniunii Europene
corespunzător, astfel încât Uniunea Europeană să aibă suficiente fonduri în
casă pentru a plăti imediat facturile beneficiarilor de fonduri europene.
Cererea de fonduri e tot mai mare, de aceea e important că am reuşit să
prezentăm un buget prin care să ne asigurăm că toate aceste facturi vor putea
fi plătite la timp.

Preocupat să se apropie cât mai mult de obiectivul de
20% cheltuieli legate de climă din totalul bugetului pentru 2014-2020, aşa cum
şi-a propus Uniunea în 2013, Parlamentul European acordă o atenţie deosebită problemei
schimbărilor climatice. Estimările sunt că acest obiectiv nu va putea fi atins,
acest lucru datorându-se în special cheltuielilor relativ scăzute legate de
climă din 2014, dar Legislativul european doreşte să contribuie în mod
semnificativ la inovaţie, cercetare şi tehnologii noi, ecologice, prin bugetul
anului viitor. De asemenea, vrea să susţină digitalizarea, care să ajute la
cercetarea în domeniul climei, dar şi cercetările în cazul bolilor grave sau
pentru elaborarea de metode agricole mai eficiente.

Toate acestea, combinate cu
eforturi de creare de noi locuri de muncă, de consolidare a competitivităţii
economiei comunitare şi de reducere a sărăciei. Priorităţile Parlamentului
legate de climă, viitor sau tineret sunt şi ale Consiliului, provocarea
specială rezidă din faptul că 2020 este ultimul an al actualului cadru
financiar mutianual, an pentru care unele ţări plătitoare nete vor să reducă
bugetul, în timp ce alte state membre ar dori mai mulţi bani în domeniile
coeziunii şi agriculturii. În plus, rămâne situaţia incertă a Brexitului, cu
costurile financiare aferente.

Din nou, Siegfried Mureşan: Marea Britanie în anul 2013 a semnat bugetul
multianual al Uniunii Europene pentru perioada 1 ianuarie 2014 – 31 decembrie
2020. Asta înseamnă că indiferent când Marea Britanie va ieşi din Uniunea
Europeană, ei au angajamentul asumat de a contribui la bugetul Uniunii până la
31 decembrie 2020. Şi, de altfel, dacă au contribuit, cred că e corect să şi
beneficieze. Marea Britanie a plătit în medie anual cu
zece miliarde de euro mai mult la bugetul Uniunii Europene decât a beneficiat, deci e clar că în momentul
în care Marea Britanie va pleca, ne vor lipsi zece miliarde.

Ce facem, cum îi
acoperim? În primul rând, vom reduce birocraţia la accesarea de fonduri
europene, va fi mai simplu să accesezi fonduri europene, asta înseamnă că
fiecare beneficiar de fonduri europene va avea cheltuieli mai mici de
administrare. Vom face mai mult cu fiecare euro din bugetul Uniunii Europene.
Aceasta este prima măsură. Cea de-a doua măsură – fiecare stat va trebui să
contribuie un pic mai mult şi cea de-a treia: vor fi anumite categorii de
tăieri acolo unde e nevoie de mai puţini bani. Vor fi
tăieri la bugetul Uniunii Europene, dar acestea cel mai probabil nu vor afecta
România, mai spune europarlamentarul român, deoarece Uniunea Europeană consideră
că România încă are nevoie de ajutor şi de aceea va fi ajutată şi în următorii
şapte ani.