Cu sau fără FMI?

Economia românească a corectat, în mare parte, dezechilibrele interne şi externe, prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide, dar e, încă, vulnerabilă la şocuri externe – au conchis experţii internaţionali la sfârşitul misiunii de evaluar

Bogdan Matei, 13.02.2015, 09:57

Economia românească a corectat, în mare parte, dezechilibrele interne şi externe, prin intermediul unui mix de politici macroeconomice solide, dar e, încă, vulnerabilă la şocuri externe – au conchis experţii internaţionali la sfârşitul misiunii de evaluare. Emisarii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale s-au aflat la Bucureşti până pe 10 februarie, pentru a examina aplicarea acordului stand-by preventiv, ce se încheie în toamnă şi are o valoare de circa două miliarde de euro.

Autorităţile române n-au accesat, până acum, fonduri în contul acestui acord şi nu sunt puţine vocile din Guvern care apreciază că prelungirea lui n-ar mai avea rost. Problema ar putea fi tranşată în aprilie, când delegaţia creditorilor va reveni la Bucureşti şi când, susţine premierul Victor Ponta, se vor relua şi discuţiile asupra celor două diferende majore dintre părţi: creşterea preţului pentru gazele naturale şi restructurarea industriilor producătoare de energie pe cărbune.

Victor Ponta: Sunt multe lucruri pe care partenerii noştri internaţionali le-au apreciat ca fiind realizate. În 2014, produsul intern brut a revenit la nivelul anterior crizei, iar momentul de creştere se consolidează. Consumul privat şi exporturile puternice au susţinut relansarea economică. Important este ca prin toate măsurile pe care le adoptăm în continuare, să păstrăm această direcţie, şi Codul fiscal, şi creşterea absorbţiei de fonduri europene, şi îndepărtarea tuturor barierelor birocratice ne ajută în acest sens. Avem acord cu instituţiile internaţionale. Vreau să-l finalizăm cu bine. Nu am semnat ieri scrisoarea de intenţie pe două lucruri pe care trebuie să le negociem mai bine şi să le gândim în interesul celor care ne-au ales şi ne-au trimis aici, la guvernare. În primul rând, preţul gazelor la consumatorii casnici. Vreau să fim siguri, pe de o parte, că este necesar să mărim preţurile, în condiţiile în care preţurile mondiale la energie au scăzut şi în al doilea rând, că sunt suportabile, pentru că altfel, în noiembrie – decembrie, o să ne trezim că şi oamenii şi CET-urile nu pot să-şi plătească facturile. Al doilea lucru, eu cred că România are nevoie de energie electrică produsă pe cărbune. Povestea asta cu să închidem minele şi centralele pe cărbune este o poveste veche. Cred că de prin anii 96- 97 tot trebuie să închidem. Or, eu zic că nu trebuie să închidem. Eu zic că trebuie să avem energie şi hidro, şi nucleară, şi regenerabile şi cărbune, dar cu restructurările şi cu eficientizarea, şi cu investiţiile în mediu necesare.”

Între agenţii economici de pe lista neagră a creditorilor figurează şi Complexul Energetic Oltenia, care include exploatări de lignit şi termocentralele ce pot asigura peste 40% din necesarul de energie electrică al României. Consilier al premierului şi el însuşi fost ministru în precedentele guvernări de stânga, Ionel Blănculescu insistă asupra obligaţiei Executivului social-democrat de a-şi proteja cetăţenii: Sunt argumente foarte clare. FMI trebuie să înţeleagă că cei 26.000 de salariaţi, care pe orizontala economiei asigură, poate, alţi 40 – 50.000 de salariaţi din zona de stat, nu pot fi trimişi peste noapte acasă, nu pot fi închise peste noapte aceste entităţi şi că, într-adevăr, ceea ce premierul a sugerat, şi anume un program raţional de restructurare, de eficientizare, cu un management mai performant al acestor instituţii, dar, în timp, reprezintă o rezolvare. Iar pe de altă parte, la al doilea element de disensiune, şi anume preţul la gaze naturale pentru, în special, consumatorul casnic şi pentru CET-uri, într-adevăr, şi aici cred că graba strică treaba şi nu cred că trebuie, pe fondul reducerii imense la nivel internaţionalal preţului la aceste resurse, România să grăbească şi să schimbe total trendul în ceea ce priveşte creşterea acestor preţuri. Până la urmă, şi populaţia României trebuie să se bucure o perioadă, cât va fi, de acest trend de descreştere a preţurilor la tot ce înseamnă gaze, ţiţei, petrol.”

Analistul economic Radu Soviani apreciază că urmează două luni de nesiguranţă, înainte ca părţile să tranşeze dilema prelungirii sau nu a acordului României cu FMI: Din punctul meu de vedere, faptul că nu există o scrisoare prin care Fondul Monetar Internaţional să constate că România şi-a îndeplinit angajamentele asumate reprezintă o formă de incertitudine pentru perioada următoare. Ce înseamnă această incertitudine? Înseamnă că în acest moment Fondul Monetar Internaţional nu are certitudinea unor lucruri negative, fapt pentru care acordul de facto nu este declarat deraiat, deşi el este deraiat, iar pe de altă parte pentru Guvernul României înseamnă că nu are certitudinea lucrurilor pozitive. Şi atunci avem o stare de aşteptare până în luna aprilie şi în luna aprilie vom vedea în ce sfere se vor materializa necunoscutele.”

Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că opiniile exprimate de experţii FMI asupra complexurilor energetice scot în evidenţă o problemă mai amplă, care afectează de mult timp dezvoltarea economică a României: lipsa de eficienţă a companiilor cu capital de stat.

Iar în numele opoziţiei liberale, fostul ministru de Finanţe Gheorghe Ialomiţianu se declară convins că lipsa unei scrisori de intenţie ar fi proba că actualul guvern n-a făcut nimic din ceea ce s-a angajat.”