Efecte ale schimbărilor climatice

Dacă vi se pare că actualul exod al refugiaţilor este unul de amploare, imaginaţi-vă un fenomen de sute de ori mai mare care se va petrece în viitorul apropiat. Este previziunea sumbră a specialiştilor de la Institutul Max Plack din Germania.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 19.08.2016, 09:26

Dacă vi se pare că actualul exod al refugiaţilor este unul de
amploare, imaginaţi-vă un fenomen de sute de ori mai mare care se va petrece în
viitorul apropiat. Este previziunea sumbră a specialiştilor de la Institutul
Max Plack din Germania, potrivit cărora, pe fondul creşterii globale a
temperaturilor, peste 500 de milioane de oameni vor fi nevoiţi să-şi părăsească
locurile de baştină. Statisticile arată că, între 1986 şi 2005, erau în jur de
16 zile foarte călduroase pe an. În acelaşi timp, datele climatice indică
faptul că numărul acestora e în creştere şi va ajunge la finalul secolului la
circa 200. Valurile de căldură, dublate de furtunile de nisip, vor transforma
Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în zone în care supravieţuirea va fi
aproape imposibilă. Dincolo de orice studii, efectele schimbărilor climatice se
fac simţite la tot pasul.

Mircea Duţu, rectorul Universităţii Ecologice din
Bucureşti, despre cele mai importante efecte ale schimbărilor climatice şi
despre domeniile în care acestea işi pun cel mai vizibil amprenta: Fără îndoială că acestea
sunt diverse şi se referă în special la creşterea frecvenţei fenomenelor
meteorologice extreme şi a intensităţii acestora, de genul creşterii
temperaturilor, perioadelor secetoase îndelungate, de caniculă, intensificarea
regimului ploilor, apariţia inundaţiilor şi alte asemenea fenomene de gen. Sunt
afectate cu precădere domenii precum agricultura, transporturile, dar si viaţa
localităţilor, oraşele, situaţia individuală. Efectele schimbărilor climatice
sunt realităţi care nu mai pot să fie negate, ele se manifestă la nivel global,
regional şi local, şi este nevoie să se intervină pe două paliere importante
având în vedere că sunt provocate mai ales de acţiunea umană prin folosirea
combustibililor fosili şi emisiilor de gaze cu efect de seră.

Temperaturile cresc, tiparele precipitaţiilor se schimbă, gheţarii şi
zăpada se topesc, iar nivelul mediu global al mărilor creşte – sunt realităţi
incontestabile. Iar specialiştii se aşteaptă ca aceste schimbări să continue,
iar condiţiile meteorologice extreme care conduc la riscuri de genul inundaţiilor
şi a secetei să devină mai frecvente şi intensitatea lor să sporească.

Mircea Duţu: Au fost identificate la nivel internaţional zone sensibile de genul
regiunilor care sunt afectate mai puternic de schimbările climatice, de pildă
India, Bangladesh şi Insulele Vanuatu din Pacific, dar şi nordul Africii şi
Orientul Mijlociu, care se consideră că vor suferi mai mult şi mai puternic
asemenea schimbări climatice. Studiul recent publicat de Institutul de chimie
Max Planck din Germania şi Institutul de profil din Cipru ne arată că zona
Africii de nord şi a Orientului Mijlociu se va număra printre regiunile cele
mai afectate din perspectiva anului 2100 prin ridicarea nivelulului mediu al
temperaturilor, creşterea perioadelor de caniculă şi a perioadelor de secetă,
diminuarea producţiei agricole şi, în cele din urmă, constrângerea unui număr
consistent de persoane, se vorbeşte chiar de sute de mii, care să părăsească
zona şi să-şi caute un loc de stabilire în Europa sau în alte zone ale lumii.
Sunt studii şi previziuni care se fac în mod curent şi consolidează ideea că,
în perspectiva anului 2100, vom asista la afirmarea unei noi categorii, tot mai
importante de refugiaţi, refugiaţii climatici. Se vorbeşte chiar, la nivel
global, de circa 800 de milioane de asemenea persoane care se vor afla în
situaţia în care să fie constrânse, ca urmare a modificării condiţiilor
ecoclimatice, să se deplaseze pe alte teritorii.

Studiile realizate inclusiv la nivelul agentiilor de mediu ne arată că zona
mediteraneană şi o parte chiar din zonele nordice sunt cele mai sensibile la
schimbările climatice, adaugă Mircea Duţu: În sensul că
devin zone în care se manifestă fenomene meteorologice extreme mai frecvente,
mai intense, tendinţa de aridizare este mai evidentă, se conturează un impact
mai puternic asupra regimului agricol şi alimentar şi în condiţiile în care
toate acestea se repercutează inclusiv asupra condiţiei nivelului de trai şi
asupra calităţii vieţii, fără îndoială că se vor exercita presiuni în privinţa
dirijării fluxului migrator. Într-o paranteză, trebuie să arătăm că şi în
privinţa Siriei s-a speculat în sensul că ceea ce s-a întâmplat – conflictele
generate şi mai ales migraţia de populaţie are în spate şi o anumită temă, să
spunem climatică, în sensul că până în 2012 am asistat la o perioadă de secetă
puternică situaţie în care multe persoane din zonele cultivabile au trebuit să
se deplaseze în marile oraşe, s-au generat tensiuni sociale, s-a generat, în
ultimă instanţă războiul respectiv şi deplasările masive de populaţie în afara
ţării, inclusiv în Europa.

O serie de iniţiative ale Uniunii Europene au
ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Potrivit lui Mircea Duţu,
în actuala conjunctură trebuie să ne asteptăm la redefinirea politicilor UE în
materie de energie şi de schimbări climatice, rolul urmând să cadă pe
angajamentele asumate de către fiecare stat membru. Dar, cel important este ca
acţiunea să continue.