Estimări înrăutăţite privind creşterea economiei mondiale

În noiembrie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, pentru a doua oară în ultimele trei luni.

Adaugă ca sursă preferată în Google

Corina Cristea, 11.12.2015, 09:58

În noiembrie, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
(OECD) a înrăutăţit estimarea privind creşterea economiei mondiale, pentru a doua
oară în ultimele trei luni. Decizia este în strânsă legătură cu avansul mai
lent de pe pieţele emergente, care afectează şi alte state, cum ar fi Germania
şi Japonia. Estimările arată că economia mondială va înregistra anul acesta un
avans de 2,9%, faţă de de 3% estimat în septembrie, anul viitor creşterea
urmând să accelereze la 3,3%, mai mică, totuşi, faţă de avansul de 3,6% prevăzut anterior.
Comerţul mondial ar urma să înregistreze un avans de doar 2% în 2015, faţă de
3,4% în 2014.

Economistul şef al OECD, Catherine Mann, a avertizat:
Aceste date ne îngrijorează foarte mult. Un comerţ robust şi o creştere a
economiei globale merg mână în mână.

Criza imigranţilor din Europa ar putea,
pe de altă parte, stimula creşterea economică datorită majorării cheltuielilor
guvernamentale. Influxul de refugiaţi ar putea adăuga între 0,1 şi 0,2 puncte
procentuale la avansul PIB-ului în 2016 şi 2017, estimează OECD. Dacă fluxul de
refugiaţi care rămân este rapid integrat în societatea europeană, atunci ţările
care îi găzduiesc vor avea de câştigat, se mai arată în raportul instituţiei.
Comisia Europeană se aşteaptă ca aproximativ trei milioane de solicitanţi de
azil să sosească în UE până în 2017.

În ce o priveşte, economia
României va creşte şi în următorii ani. Potrivit
corespondentului Radio România la Bruxelles, Cerasela Rădulescu, estimările CE
pentru anul acesta vizează un deficit bugetar de 1,5%, care va respecta ţinta
stabilită, precum şi o scădere a şomajului: Comisia
Europeană prognozează că economia României va continua să crească şi în
următorii ani, atingand un maxim de 4,1% anul viitor datorită consolidării
consumului pe fondul relaxării fiscale. Vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovski,
spune că aceste previziuni indică îmbunătăţirea performanţelor economice ale
României. El declară că aceasta nu ar fi fost posibilă fără acţiunile decisive
întreprinse în favoarea reformei finanţelor publice. Cu toate acestea însă,
continuarea reformelor structurale rămâne extrem de importantă, precum şi
asigurarea sustenabilităţii finanţelor publice şi a creşterii economice pe
termen scurt şi mediu prin politici bugetare responsabile. Comisia Europeană se
aşteaptă şi ca rata şomajului să scadă în continuare în România in următorii
ani.

Şi la Bucureşti, Banca
Naţională a României şi-a modificat din nou prognozele de inflaţie pentru 2015
şi 2016. Astfel, acum estimează o inflaţie de -0,7% la finele acestui an şi de
1,1% la sfârşitul anului viitor, de la -0,3 şi respectiv 0,7 procente cât
prognozase anterior. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu spune că, în trimestrul
trei din 2015, indicele preţurilor de consum a evoluat pe o traiectorie mai
scăzută decât se anticipa, în special datorită efectelor a trei factori: Principalul factor care a împins inflaţia în jos şi a împins-o în
teritoriul negativ, nu numai în afara coridorului ţintit, a fost reducerea
TVA-ului la toate alimentele, băuturile nealcoolice şi serviciile de
alimentaţie publică. Tot în direcţia aceasta, au acţionat scăderea pronunţată a
cotaţiilor ţiţeiului pe plan internaţional şi reducerea pe cale de consecinţă a
preţurilor la combustibili în România şi nivelul scăzut al anticipaţiilor
privind inflaţia.

Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, inflaţia va
rămane în teritoriul negativ până spre finalul anului viitor şi va reintra în
intervalul de variaţie ţintit de BNR, cuprins între 1,5 şi 3,5%, abia în cursul
anului 2017. Mugur Isărescu a ţinut însă să precizeze că evoluţia inflaţiei ar
putea fi marcată de incertitudinile ridicate ce caracterizează mediul economic
extern, dar şi cel intern. În acest context, el a declarat că cei care au
contractat credite relativ ieftine în lei, în această perioadă, nu trebuie să
se teamă de şocuri pe acest segment în viitorul apropiat deoarece BNR va acţiona,
prin intermediul instrumentelor pe care le are la îndemană, pentru a menţine o
relativă stabilitate pe toate planurile, fie că este vorba de preţuri, curs de
schimb sau dobânzi. Guvernatorul Băncii Centrale mai spune că explozia
creditului în valută din perioada de dinainte de criză, deşi a avut printre
cauze şi încrederea românilor că România va adera la zona euro în 2015, a fost
determinată în principal de alte aspecte.

Mugur Isărescu: Explozia
creditului în valută a fost legată şi de stabilirea de ţinte care atunci nu
păreau deloc ambiţioase, însă motorul creditului în valută a fost legat de
faptul că dobânzile în România erau mai mari, noi am privatizat marile bănci cu
bănci străine, ele au venit cu toate lucrurile bune – capital, management, bună
administrare, credibilitate -, dar au venit şi cu acest produs – creditul în
valută, despre care puţini au crezut, în 2006-2007, că va fi atât de nociv.

Aspiraţia
spre mai bine, aspiraţia de a fi europeni i-a determinat pe români să creadă
că, dacă România este parte a Uniunii Europene, vor trăi ca în ţările care erau
în Uniune de mult mai mult timp, ceea ce s-a dovedit a fi o iluzie, a mai spus
guvernatorul BNR.